Cercetător Ştiinţific II dr. Maria-Magdalena Gorovei
Colectivul de Istorie medievală
- Prezentare
- Publicații
- Curriculum vitae
Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1993). Doctor în istorie (1999). Direcții și domenii de cercetare: antropologie culturală, istoria vieţii cotidiene, istoria culturii, editarea de izvoare, istoria puterii, genealogie, prosopografie. Stagii de cercetare şi documentare în: Austria, Franţa, Grecia, Italia și Ucraina. Un volum de autor și trei volume publicate în colaborare. Peste 170 de studii și articole apărute în periodice și în volume colective. Cinci volume editate în colaborare. 18 volume îngrijite, singură sau în colaborare. Peste 190 de comunicări și conferințe la reuniuni științifice din țară și din afara țării. Membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie – Filiala Iaşi (1993), membru-fondator al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (1996), membru al Academiei Internaţionale de Genealogie (2007). Redactor executiv al revistei „Analele Putnei” (2005), membru în colegiul de redacţie al revistei „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi” (serie nouă), Istorie (2010). Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (2007).
- Sfetnicii lui Petru Rareş. Studiu prosopografic, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2002, 675 p.
- Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2005, 629 p. (text) + 30 p. (ilustraţii) (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei); ediția a II-a, tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Mănăstirea Putna, 2024.
- Maria Asanina Paleologhina. O prinţesă bizantină pe tronul Moldovei, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2006, 290 p. (text) + 128 p. (ilustraţii) (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei).
- Grădina rozelor. Femei din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania (sec. XVII–XIX), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2015, 381 p. + ilustraţii (în colaborare cu Violeta Barbu, Kinga S. Tüdős, Angela Jianu).
- Itinerarii domneşti: Petru Rareş, în AIIX, XXVIII, 1991, p. 285–299.
- Mateiaş logofătul, în MI, 7 (304), 1992, p. 10–14 şi 18.
- Anna Golăiasa, în MI, 10 (307), 1992, p. 76–78.
- „Dixit Waywoda”, în AIIX, XXIX, 1992, p. 43–52 (reluat, sub titlul „Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan…”, în MI, 2 (383), 1999, p. 71–75 şi, sub titlul original, în volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în istorie, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, p. 104–116).
- O carieră de dregător moldovean: Nestor Ureche, în AMM, XII–XIV, 1990–1992, p. 129–153.
- Moţoc vornicul. Ficţiune şi adevăr, în MI, 3 (312), 1993, p. 56–60.
- Contribuţii la istoria Trei-Ierarhilor (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în AIIX, XXX, 1993, p. 435–448.
- Neamul lui Nestor Ureche, în AIIX, XXX, 1993, p. 653–670.
- Doi hatmani moldoveni: Melentie şi Isac Balica, în MI, 2 (323), 1994, p. 69–72.
- Observaţii cu privire la cosigilarea documentelor interne în cancelaria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, în RI, V, 1994, 3–4, p. 309–312 (reluat în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 445–452).
- Familii de boieri din Moldova de origine transilvăneană, în ArhGen, I (VI), 1994, 1–2, p. 95–104.
- Boieri hicleni şi înrudirile lor, în ArhGen, I (VI), 1994, 1–2, p. 219–228.
- Contribuţii la genealogia familiei Stroici, în ArhGen, I (VI), 1994, 1–2, p. 249–252 (reluat în volumul Istorie, tezaur ctitori, II, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, p. 177–182, cu note complementare la p. 337).
- Heraldică, genealogie şi sigilografie la familia boierilor Ureche, în ArhGen, I (VI), 1994, 3–4, p. 35–42.
- Un proiect nerealizat: mitropolia de la Trei Ierarhi, în AIIX, XXXI, 1994, p. 73–76 (reluat, sub titlul Mitropolia de la Trei Ierarhi, în MI, 9 (390), 1999, p. 43–46 şi, cu titlul original, în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 537–540).
- „Pe Siret, pe tină, la Doljeşti”, în AIIX, XXXI, 1994, p. 503–516.
- Petru Vartic hatmanul (în colaborare cu Corneliu Cojocariu), în MI, 1 (334), 1995, p. 40–44.
- Noi contribuţii la genealogia familiei Stroici, în ArhGen, II (VII), 1995, 1–2, p. 65–75 (reluat în volumul Istorie, tezaur ctitori, II, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, p. 183–194, cu note complementare la p. 338).
- Teodosia Nicoriţoaia şi bărbaţii ei, în MI, 7 (340), 1995, p. 47–52.
- O familie de secui în Moldova: Seachileştii, în ArhGen, II (VII), 1995, 3–4, p. 19–22.
- Femei-ctitor în Moldova medievală, în AIIX, XXXII, 1995, p. 441–457 (reluat în MI, 3 (384), 1999, p. 70–72; 4 (385), 1999, p. 64–66).
- Pe marginea unei cărţi, în AIIX, XXXII, 1995, p. 497–501.
- Marii logofeţi ai Moldovei lui Petru Rareş, I, în SMIM, XIII, 1995, p. 73–101.
- Toader marele logofăt, în MI, 4 (349), 1996, p. 78–82.
- Marii logofeţi ai Moldovei lui Petru Rareş, II, în SMIM, XIV, 1996, p. 49–69.
- Conspirateurs et „initiés” dans la Moldavie du XVIIIe siècle, în RER, XIX–XX, 1995–1996, p. 269–280 (varianta românească, publicată sub titlul Conspiratori şi iniţiaţi în Moldova veacului XVIII, în Caiete masonice, Bucureşti, 2001, p. 53–72).
- Pentru o istorie a vieţii zilnice, în MI, 5 (362), 1997, p. 58–59.
- Un destin tragic: domniţa Elena, în MI, 6 (363), 1997, p. 60–63.
- Familia Cârje. Genealogie şi vocaţie ctitoricească, în ArhGen, IV (IX), 1997, 1–2, p. 37–42.
- Structuri de familie în societatea medievală moldovenească, în ArhGen, IV (IX), 1997, 1–2, p. 59–117.
- La curte, la Petru vodă, în RI, VIII, 1997, 7–8, p. 485–496 (reluat, sub titlul Viaţa de toate zilele la curtea lui Petru Rareş, în MI, 3 (372), 1998, p. 29–32).
- Documente inedite de la Petru Rareş (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în RI, VIII, 1997, 7–8, p. 503–515.
- Viaţa de familie în Moldova medievală, în MI, 10 (367), 1997, p. 75–77.
- Radu Rosetti (1853–1926), în ArhGen, IV (IX), 1997, 3–4, p. 11–19.
- Observaţii mărunte în vechi biserici moldoveneşti, în SMIM, XV, 1997, p. 171–180.
- Testamentele: o abordare preliminară, în RIS, II–III, 1997–1998, p. 25–29.
- Nepoţii lui Ştefan cel Mare (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în ArhGen, V (X), 1998, 1–2, p. 107–123.
- Neamul dinspre mamă al lui Petru Rareş, în ArhGen, V (X), 1998, 1–2, p. 169–178.
- Structura domeniului boieresc: Nestor Ureche şi proprietăţile lui, în RI, IX, 1998, 3–4, p. 153–168.
- Radu R. Rosetti (1877–1949), în ArhGen, V (X), 1998, 3–4, p. 7–12.
- „Semne şi minuni” pentru Ştefan voievod. Note de mentalitate medievală (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în SMIM, XVI, 1998, p. 49–64 (reluat în volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în istorie, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, p. 67–85; în volumul Altfel despre Ştefan cel Mare, cuvânt înainte de Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Editura Anastasia, Bucureşti, 2004, p. 137–156 şi în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 481–498).
- Obârşia lui Luca Arbure. O ipoteză, în volumul In honorem Paul Cernovodeanu, Editura Kriterion, Bucureşti, [1998,] p. 419–429.
- Vornicii moldoveni din domniile lui Petru Rareş, în SMIM, XVII, 1999, p. 203–221.
- Ion Movilă logofătul şi cneaghina lui, Maria, în MI, 2 (395), 2000, p. 38–42.
- Ioan Nădejde (1854–1928), în ArhGen, VII (XII), 2000, 1–4, p. 29–34.
- Preliminarii la o istorie a nopţii în Ţările Române, în SMIM, XVIII, 2000, p. 197–211.
- Note despre bisericile Sf. Vineri şi Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din Iaşi, în SMIM, XIX, 2001, p. 31–38.
- Documente regăsite dintr-o arhivă pierdută (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în SMIM, XX, 2002, p. 45–51 (reluat în Pr. Dr. Paul Mihail, Jurnalul călătoriei de studii în Grecia, la Muntele Athos şi la Constantinopol (1931), ediţie bilingvă, îngrijire de ediţie Mihai Ţipău, traducere în limba greacă Mihai Ţipău, Ştefan Petrescu, cuvânt introductiv Elena Lazăr, Editura Omonia, Bucureşti, 2020, p. 91–98; versiunea în limba greacă, Έγγραφα που ξαναβρέθηκαν από ένα χαμένο αρχείο, în ibidem, p. 347–356).
- Un document de la Ieremia vodă Movilă, în volumul In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, Editura Polirom, Iaşi, 2002, p. 221–226.
- Un manifest de putere la mănăstirea Probota ?, în volumul Omagiu Virgil Cândea la 75 de ani, II, Editura Academiei Române – Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 2002, p. 297–312 (reluat în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 499–518).
- „Vino să-ţi arăt pe mireasa, femeia Mielului”. Cădelniţa domnească de la Putna şi semnificaţia ei, în volumul Închinare lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, Editura Istros, Brăila, 2003, p. 421–432 (reluat în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 453–470).
- Ştefan cel Mare şi sfârşitul lumii, în SMIM, XXI, 2003, p. 271–278 (reluat în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 471–480).
- Bucate şi leacuri de altădată, în RIS, VIII–IX, 2003–2004, p. 205–236.
- Mănăstirea Putna – loc de memorie, în SMIM, XXII, 2004, p. 73–99 (reluat, într-o formă dezvoltată şi cu ilustraţii, în volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, p. 37–70).
- Addenda et corrigenda, în SMIM, XXII, 2004, p. 271–273.
- Însemnele imperiale ale doamnei Maria Asanina Paleologhina (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, p. 81–112.
- Antroponimie în Moldova medievală: între calendar şi cărţile populare, în volumul Confesiune şi cultură în Evul Mediu. In honorem Ion Toderaşcu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2004, p. 197–210.
- Ştefan cel Mare şi cultul Sfintei Cruci, în AP, I, 2005, 1, p. 17–34.
- Călugărirea lui Ştefan cel Mare. De la temeiurile ipotezei la realitatea istorică (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în AP, I, 2005, 1, p. 93–100.
- Gesturile puterii la Ştefan cel Mare, în AP, I, 2005, 1, p. 151–160 (reluat în volumul Putere, diplomație și război în domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Un bilanț istoriografic (2004–2024), sub îngrijirea lui Ovidiu Cristea & Liviu Pilat, I, Grup Editorial DAR Publishing, București, 2024, p. 279–288).
- Fişier bibliografic, în AP, I, 2005, 1, p. 161–166.
- Un document de la Miron vodă Barnovschi, în SMIM, XXIII, 2005, p. 253–256.
- Cine a fost Sfântul Ghenadie de la Putna ?, în AP, I, 2005, 2, p. 45–54.
- Les emblèmes impériaux de la princesse Marie Assanine Paléologuine (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în volumul Études byzantines et post-byzantines, V, 2006, p. 49–87.
- Tripticul „lui Ştefan cel Mare” de la Mănăstirea Putna, în AP, II, 2006, 1–2, p. 105–110.
- „Aceşti pani au murit în război cu turcii”, în AP, II, 2006, 1–2, p. 127–136 (reluat în volumul Putere, diplomație și război în domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Un bilanț istoriografic (2004–2024), sub îngrijirea lui Ovidiu Cristea & Liviu Pilat, I, Grup Editorial DAR Publishing, București, 2024, p. 489–499).
- Fişier bibliografic, II, în AP, II, 2006, 1–2, p. 171–172.
- Manifeste de putere la Ieremia Movilă, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, p. 123–136.
- Moldova şi „regalitatea sacră” (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 179–214.
- Înrudirile doamnei Elisabeta Movilă, în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 519–524.
- Paleologii din Moldova, în volumul De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 525–536.
- Manuscrise răzleţite din scriptoriul şi biblioteca Mănăstirii Putna, în AP, III, 2007, 1, p. 153–179.
- Neamul Golăeştilor. Pe marginea unui document „nou”, în SMIM, XXV, 2007, p. 87–98.
- Taina mormântului de la Mirăuţi. Un indiciu spre dezlegare, în AP, III, 2007, 2, p. 13–20.
- Fişier bibliografic, III, în AP, III, 2007, 2, p. 123–126.
- Odoare româneşti regăsite la Liov, în volumul In honorem Ioan Ciupercă. Studii de istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, p. 433–444.
- Isac, vistiernicul lui Ştefan cel Mare, în volumul Vocaţia istoriei. Prinos profesorului Şerban Papacostea, îngrijit de Ovidiu Cristea, Gheorghe Lazăr, Editura Istros, Brăila, 2008, p. 567–604.
- Bogdan al III-lea – note de antropologie politică, în AP, IV, 2008, 1, p. 265–278.
- Atributele imperiale ale cetăţii Suceava, în AP, IV, 2008, 2, p. 5–14 (reluat în volumul Putere, diplomație și război în domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Un bilanț istoriografic (2004–2024), sub îngrijirea lui Ovidiu Cristea & Liviu Pilat, I, Grup Editorial DAR Publishing, București, 2024, p. 289–300).
- „Am mers împotriva duşmanilor Creştinătăţii”. Concepţia despre război în discursul politic al lui Ştefan cel Mare, în volumul Ideologii politice şi reprezentări ale puterii în Europa, studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-Petru Maleon, Liviu Pilat, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, p. 119–138.
- Ctitori mari şi ctitori mici la biserica Sfântul Dimitrie (Balş) din Iaşi, în volumul Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile răsăritene în secolele XIV–XIX, editat de Petronel Zahariuc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, p. 81–92.
- Cui a aparţinut mormântul din pronaosul Dragomirnei ?, în SMIM, XXVII, 2009, p. 159–168 (reluat în volumul Istorie, tezaur ctitori, II, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, p. 195–202, cu note complementare la p. 339).
- Ctitorii Voroneţului, în AP, V, 2009, 1, p. 139–156.
- Scrisori putnene în arhive ardelene, în AP, V, 2009, 2, p. 51–76.
- Monarhul ideal în imaginarul Evului Mediu. René d’Anjou şi Ştefan cel Mare, în AP, VI, 2010, 1, p. 283–302 (reluat în volumul Putere, diplomație și război în domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Un bilanț istoriografic (2004–2024), sub îngrijirea lui Ovidiu Cristea & Liviu Pilat, I, Grup Editorial DAR Publishing, București, 2024, p. 153–173).
- Tetraevanghele, în volumul Sfânta Mănăstire Putna, lucrare apărută cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Mănăstirea Putna, 2010, p. 233–237 (ediţia a II-a, revizuită şi completată, Mănăstirea Putna, 2016, p. 275–279 şi notele de la p. 559–560).
- Obiecte din metal, în volumul Sfânta Mănăstire Putna, lucrare apărută cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Mănăstirea Putna, 2010, p. 341–348 (ediţia a II-a, revizuită şi completată, Mănăstirea Putna, 2016, p. 393–400 şi notele de la p. 562–563).
- Mormintele Putnei, în volumul Sfânta Mănăstire Putna, lucrare apărută cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Mănăstirea Putna, 2010, p. 411–415 (ediţia a II-a, revizuită şi completată, Mănăstirea Putna, 2016, p. 465–469 şi notele de la p. 564–565).
- Ctitorii cei vechi ai Goliei, în volumul Mănăstirea Golia. 350 de ani de la sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu (studii şi documente), lucrare tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Doxologia, Iaşi, 2010, p. 3–30.
- Fişier bibliografic, VI, în AP, VI, 2010, 2, p. 147–148.
- Peisaj medieval cu animale, în RIS, XIII–XV, 2008–2010, p. 28–50 (reluat în Lumea animalelor. Realităţi, reprezentări simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 34–70).
- Code de couleurs et signe de valeur. Les vêtements dans les Pays Roumains (XVIe–XVIIe siècles), în RIS, XIII–XV, 2008–2010, p. 227–256.
- Un gest de putere al lui Bogdan al III-lea şi semnificaţia lui, în volumul Putna, ctitorii ei şi lumea lor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2011, p. 99–106.
- Colour Garments: Tradition, Fashion or Social Mark ? The Romanian Principalities in the 16th–17th Centuries, în volumul From Traditional Attire to Modern Dress: Modes of Identification, Modes of Recognition in the Balkans (XVIth–XXth Centuries), Edited by Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Cambridge Scholars Publishing, 2011, p. 12–28.
- Biserica din Zahareşti şi ctitorii ei. O revenire necesară, în SMIM, XXIX, 2011, p. 111–140.
- În jurul datării Liturghierului lui Ghervasie de la Putna (BAR Cluj, ms. sl. 2), în AP, VII, 2011, 1, p. 63–90.
- Bestiarul lui Neagoe Basarab, în volumul In honorem Cătălina Velculescu. La aniversară, editori Erich Renhardt, Cristina Bogdan, Arhim. Policarp Chiţulescu, Ileana Stănculescu, Editura Paideia, Bucureşti, 2011, p. 345–358 (reluat în Lumea animalelor. Realităţi, reprezentări simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 192–208).
- Manuscrisele slave de la Putna. O revenire, în AP, VII, 2011, 2, p. 13–24.
- Fişier bibliografic, VII, în AP, VII, 2011, 2, p. 143–148.
- La vie littéraire au Monastère de Poutna jusqu’au XVIIIe siècle, în „Transylvanian Review”, XXI, Supplement 1, 2012, One Hundred Years Since the Birth of Emil Turdeanu, Edited by Ioan-Aurel Pop, Ana Dumitran, Jan Nicolae, Cluj-Napoca, 2012, p. 123–146.
- Viaţa literară la Mănăstirea Putna până în secolul al XVIII-lea, în volumul Memoria ca arhivă culturală. Centenar Emil Turdeanu, editori Avram Cristea şi Jan Nicolae, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2012, p. 193–218.
- Pe marginea unei corespondenţe pierdute. Mănăstirea Kosinitsa şi Ţările Române, în volumul Aut viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, editori Ovidiu Cristea, Petronel Zahariuc, Gheorghe Lazăr, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 417–438.
- Moldova lui Dimitrie Cantemir şi Descrierea ei, în volumul Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, coordonator Bogdan Creţu, Institutul European, Iaşi, 2012, p. 145–176.
- Născută spre a fi doamnă: Maria, ultima soţie a lui Ştefan cel Mare, în AP, VIII, 2012, 1, p. 315–348 (reluat în volumul Putere, diplomație și război în domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Un bilanț istoriografic (2004–2024), sub îngrijirea lui Ovidiu Cristea & Liviu Pilat, I, Grup Editorial DAR Publishing, București, 2024, p. 175–204).
- Fişier bibliografic, VIII, în AP, VIII, 2012, 2, p. 401–404.
- De ce animalele ?, în Lumea animalelor. Realităţi, reprezentări simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Iaşi, 2012, p. 9–17.
- Calul: de la mijloc de transport la simbol de putere, în Lumea animalelor. Realităţi, reprezentări simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Iaşi, 2012, p. 87–105.
- Imposibila biografie. Vieţi de femei din Moldova de altădată, în AŞUI, serie nouă, Istorie, LVI–LVIII, 2010–2012, p. 103–116.
- Schitul Drăguşanul. Datorie creştinească şi conştiinţă genealogică în actul de ctitorire, în volumul Istoria: utopie, amintire şi proiect de viitor. Studii de istorie oferite Profesorului Andrei Pippidi la împlinirea a 65 de ani, editori Radu G. Păun, Ovidiu Cristea, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, p. 33–91.
- Cuvântul pentru zidirea Sfintei Mănăstiri Pângăraţi şi figura ctitorului ideal în Moldova secolelor XV–XVI, în SMIM, XXXI, 2013, p. 275–298.
- Autour des relations moldo-ottomanes (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în MEMS, V, 2013, p. 149–192.
- Vocile unui domn. Discurs politic şi manifeste de putere la Vasile Lupu, în volumul Retorica politică modernă în spaţiul românesc. Origini şi forme de manifestare (secolele XVII–XIX), coordonatori Mihai Cojocariu, Cristian Ploscaru, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, p. 17–38.
- Ştefan cel Mare şi Mănăstirea Bistriţa, în AP, IX, 2013, 1, p. 151–182.
- Tetraevanghelul ieromonahului Macarie din Putna (1529) (în colaborare cu Ivan Biliarsky), în AP, IX, 2013, 2, p. 51–74.
- Mănăstirea Dragomirna – ctitorie boierească, în volumul Dragomirna şi ctitorii ei, Actele colocviului din 20–23 iulie 2009, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, p. 435–448.
- Douăzeci de stânjeni de istorie ieşeană, în volumul Retrospecţii medievale. In honorem Professoris emeriti Ioan Caproşu, ediderunt Victor Spinei, Laurenţiu Rădvan, Arcadie M. Bodale, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 579–592.
- Viaţă de copil într-o lume de adulţi (Moldova, secolul al XVII-lea), în SMIM, XXXII, 2014, p. 279–316.
- Portrete târzii de ctitori în biserici din judeţul Suceava, în AŞUI, serie nouă, Istorie, LX, 2014, p. 369–382.
- Refacerea Putnei – „proiect naţional” sau gest de putere ?, în AP, X, 2014, 1, p. 251–260.
- Fişier bibliografic, IX, în AP, X, 2014, 2, p. 449–456.
- La célébration de la victoire en Moldavie à 1518, în „Classica & Christiana”, 10, 2015 (Atti del convegno „Ideologia del potere – potere dell’ideologia: forme di espressione letteraria, storiografica e artistica nell’Antichità e nel Medioevo”), p. 329–351.
- Eseu despre copilărie în Moldova veacului al XVII-lea, în SMIM, XXXIII, 2015, p. 379–414.
- Vechi şi nou despre înrudirile şi ctitoriile Stroiceştilor, în volumul Ctitori şi restauratori, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2015, p. 31–42.
- Pe urmele vechilor odoare ale Mănăstirii Solca, în AP, XI, 2015, 1, p. 287–320.
- Fişier bibliografic, X, în AP, XI, 2015, 2, p. 181–186.
- Old Questions, Old Clichés. New Approaches, New Results ? The Case of Moldavia (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în volumul The Ottoman Conquest of the Balkans. Interpretations and Research Debates, Edited by Oliver Jens Schmitt, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Viena, 2016, p. 209–242.
- Minciuni, amăgeli şi gâlcevi sau despre antimodele de comunicare în izvoarele româneşti premoderne, în volumul Puterea cuvântului, a exemplului şi a simbolului. Actele colocviului naţional din 29 octombrie 2015, Iaşi, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely şi Nelu Zugravu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2016, p. 41–58.
- Culori, veşminte şi interdicţii în vremea lui Constantin vodă Brâncoveanu, în volumul Povestiri întretăiate. Istoria în cheie minoră, coordonator Ovidiu Cristea, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2016, p. 35–52.
- Tehnici, practici şi sensibilităţi alimentare în Moldova secolului al XVII-lea, în SMIM, XXXIV, 2016, p. 387–444.
- Ce se scria în secolul al XVIII-lea în Ţările Române ?, în RITL, X, 2016, 1–4, p. 117–158.
- O sanie, un pelerinaj şi două broderii: ce se mai poate afla despre Ştefan cel Mare, în AP, XII, 2016, 1, p. 257–286.
- Fişier bibliografic, XI, în AP, XII, 2016, 2, p. 155–162.
- Élites autochtones et allogènes à l’aube de la principauté de Moldavie (XIVe–XVe siècles), în volumul Élites chrétiennes et formes du pouvoir en Méditerranée centrale et orientale (XIIIe–XVe siècle), sous la direction de Marie-Anna Chevalier et Isabelle Ortega, Classiques Garnier, Paris, 2017, p. 177–191 (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei).
- Schitul Drăguşanul, metoc al Sfântului Mormânt. Alte mărturii documentare, în volumul Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte (secolele XIV–XX). In honorem Florin Marinescu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017, p. 289–310.
- „Ospéţe şi bucurie mare au fostu”. Sărbătorirea victoriei în Moldova anului 1518, în volumul La graniţa dintre ştiinţe: istorie, mentalităţi, imaginar. Omagiu Profesorilor Simona şi Toader Nicoară la vârsta de 60 de ani, coordonatori: Ovidiu Ghitta, Gheorghe Negustor, Argonaut/Mega, Cluj-Napoca, 2017, p. 187–206.
- Ieşitorile în lumea românească medievală şi premodernă, în SMIM, XXXV, 2017, p. 293–327.
- Practica şi cultura scrisului în Moldova lui Ştefan cel Mare, în AP, XIII, 2017, 1, p. 285–303.
- Forme de afirmare a preeminenţei sociale la marii boieri moldoveni (secolele al XV-lea – al XVI-lea), în volumul Elitele puterii – puterea elitelor în spaţiul românesc (secolele XV–XX), editori Cristian Ploscaru, Mihai-Bogdan Atanasiu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2018, p. 23–48.
- Food and Culinary Practices in 17th-Century Moldavia: Tastes, Techniques, Choices, în volumul Earthly Delights. Economies and Cultures of Food in Ottoman and Danubian Europe, c. 1500–1900, Edited by Angela Jianu, Violeta Barbu, Brill, Leiden-Boston, 2018, p. 170–216.
- Moldova în război (secolele al XV-lea – al XVII-lea). Discurs politic şi receptare publică, în SMIM, XXXVI, 2018, p. 295–316.
- Un portret neaşteptat în biserica Mănăstirii Coşula, în AP, XIV, 2018, 2, p. 297–316.
- Acte ctitoriceşti şi gesturi de putere la Miron vodă Barnovschi, în AP, XIV, 2018, 2, p. 317–332.
- Istoria culorilor – intersecţii cromofile şi cromofobe, în AŞUI, serie nouă, Istorie, LXV, 2019, p. 13–16 (în colaborare cu Cristina Bogdan).
- Trecutul în culori, culorile în trecut, în AŞUI, serie nouă, Istorie, LXV, 2019, p. 17–37.
- Din nou despre cupele moldoveneşti de argint. Cu prilejul unei descoperiri, în SMIM, XXXVII, 2019, p. 19–39.
- Oglinda puterii. Domnia lui Ştefan cel Mare şi Cronica moldo-germană (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei), în AP, XV, 2019, 1, p. 89–102 (reluat în volumul Putere, diplomație și război în domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Un bilanț istoriografic (2004–2024), sub îngrijirea lui Ovidiu Cristea & Liviu Pilat, I, Grup Editorial DAR Publishing, București, 2024, p. 411–424).
- Violenţa – instrument al puterii în Moldova lui Ştefan cel Mare, în AP, XV, 2019, 2, p. 21–36 (reluat în volumul Putere, diplomație și război în domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Un bilanț istoriografic (2004–2024), sub îngrijirea lui Ovidiu Cristea & Liviu Pilat, I, Grup Editorial DAR Publishing, București, 2024, p. 331–347).
- Câţi ani ai ? Despre trăirea subiectivă a trecerii timpului, în volumul Istoria ca interogaţie. Mariei Crăciun, la o aniversare, coordonatori Carmen Florea, Greta-Monica Miron, Argonaut/MEGA, Cluj-Napoca, 2020, p. 541–566.
- Contestări ale puterii şi forme ale violenţei în Ţările Române (secolele al XVI-lea şi al XVII-lea), în SMIM, XXXVIII, 2020, p. 181–202.
- Fişier bibliografic, XII, în AP, XVI, 2020, 2, p. 207–210.
- Cuvânt înainte, în Scris, scriitură, text în Ţările Române (secolele XV–XVIII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2020, p. 7–12.
- Tradiţie şi memorie în O samă de cuvinte de Ion Neculce, în Scris, scriitură, text în Ţările Române (secolele XV–XVIII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2020, p. 237–257.
- Ion Neculce’s O samă de cuvinte (Sundry Tales) – Site of Memory, în AŞUI, serie nouă, Istorie, LXVI, 2020, p. 151–165.
- Alexandru Movilă inter alii. Avatarurile unui portret, în volumul Elita românească şi itinerariile modernităţii. Omagiu Profesorului Mihai Cojocariu, coordonator Cristian Ploscaru, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2021, p. 41–54.
- Daruri, mărfuri şi obiecte de prestigiu la curtea Moldovei în secolul al XVI-lea, în AŞUI, serie nouă, Istorie, LXVII, 2021, p. 33–58.
- În căutarea „dinţilor de peşte”, în SMIM, XXXIX, 2021, p. 273–288.
- Înrudire, memorie şi statut social în Moldova medievală şi premodernă, în volumul Elitele şi mecanismele puterii în spaţiul românesc (secolele XV–XX), coordonator Sorin Liviu Damean, Editura Universitaria – Editura Presa Universitară Clujeană, Craiova – Cluj-Napoca, 2021, p. 29–56.
- Semnificaţia unor danii moldoveneşti la Locurile Sfinte, în Românii şi Creştinătatea Răsăriteană (sec. XIV–XX), volum editat de Petronel Zahariuc, Editura Doxologia, Iaşi, 2021, p. 177–189.
- Necropolele domneşti din Moldova – locuri de memorie, în volumul Istoria ca pasiune. Studii oferite profesorului Alexandru-Florin Platon la împlinirea a 65 de ani, editori Petronel Zahariuc, Laurenţiu Rădvan, Liviu Pilat, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2022, 189–204.
- „Casa Ieremiei vodă” şi moaştele Sfântului Ioan Botezătorul, în volumul Cătălina Velculescu. O viaţă dedicată cercetării manuscriselor, Editura Eikon – Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022, p. 489–503.
- Boieri moldoveni la începuturile vieţii de stat, în volumul Evul Mediu neterminat. Omagiu adus profesorului Adrian Andrei Rusu cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, editori: Gianina-Diana Iegar, Péter Levente Szőcs, Gabriela Rusu, Florela Vasilescu, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2022, p. 77–93.
- A fi un domn bun în Ţările Române, în SMIM, XL, 2022, p. 39–65.
- Din nou despre campania lui Bogdan al III-lea în Polonia (1509), în AP, XVIII, 2022, 1, p. 263–272.
- Din nou despre însemnele doamnei Maria Asanina Paleologhina. O abordare istoriografică (I), în AP, XVIII, 2022, 2, p. 49–64.
- A fost sau n-a fost ? Cometa Halley şi lupta de la Obertyn, în AP, XVIII, 2022, 2, p. 225–240.
- Pensée politique en la Moldavie du XVIIe siècle, în volumul Power, Aristocracies and Propaganda: Forms of Legitimizing and Challenging Rulership in France and Moldavia (16th–17th Centuries), Andrei Constantin Sălăvăstru, Ioan-Augustin Guriţă, Sorin Grigoruţă (Eds.), Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2023, p. 197–220.
- Princely Necropoles of Moldavia (Fifteenth–Sixteenth Centuries), în volumul Pro Refrigerio Animae: Death and Memory in East-Central Europe. Fourteenth–Nineteenth Centuries, Edited by Angela Jianu and Gheorghe Lazăr, Routledge, Londra – New York, 2023, p. 306–316.
- Cuvânt înainte, în Familii, reședințe și ctitorii boierești din Moldova și Țara Românească (secolele XV–XVII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2023, p. 7–12.
- „Unde a fost casa” și „unde a fost curtea”: înțelesurile unor formule din documente, în Familii, reședințe și ctitorii boierești din Moldova și Țara Românească (secolele XV–XVII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2023, p. 28–43.
- De la Anastasie Crimca la Matei Basarab. Manifestări ale sentimentelor antigrecești în Țările Române, în SMIM, XLI, 2023, p. 19–32.
- 1641 – un an din domnia lui Vasile Lupu, în volumul Miscellanea mediaevalia. Studia in honorem Voica Maria Pușcașu, ediderunt Elena Gherman, Cătălin Hriban, Adriana Miron et Senica Țurcanu, Editura Palatul Culturii, Iași, 2023, p. 203–220.
- Cuvânt înainte, în Lucrurile și cuvintele. Obiecte ale cotidianului în Țările Române, volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2024, p. 7–12.
- Omisiuni, falsificări şi mistificări în izvoarele noastre medievale, în volumul Zamfirei Mihail. Omagiu, volum îngrijit de Lia Brad Chisacof, Simona Nicolae, Cătălina Vătășescu, Editurile Scriptor & Mega, Cluj-Napoca, 2024, p. 821–838.
- Constantin Şerban, Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634–1653), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1991, 231 p., în AIIX, XXXII, 1995, p. 558–563.
- Bogdan-Petru Maleon, Preoţii de mir în Evul Mediu românesc. Note preliminare, în AŞUI, serie nouă, Istorie, XLII–XLIII, 1996–1997 [Iaşi, 2000], p. 5–12, în SMIM, XX, 2002, p. 380–382.
- Şarolta Solcan, Familia în secolul al XVII-lea în Ţările Române, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999, 252 p., în SMIM, XVIII, 2000, p. 281–286.
- Iolanda Ţighiliu, Societate şi mentalitate în Ţara Românească şi Moldova. Secolele XV–XVII, Editura Paideia, Bucureşti, 1998, 372 p., în SMIM, XVIII, 2000, p. 286–292.
- Lucian Constantin Palade, Relaţiile Moldovei cu Ţara Românească în veacul al XVI-lea, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2014, 253 p., în SMIM, XXXIV, 2016, p. 467–482 (în colaborare cu Ştefan S. Gorovei).
- Mariana Goina, The Use of Pragmatic Documents in Medieval Wallachia and Moldavia (Fourteenth to Sixteenth Centuries), Brepols, Turnhout, 2020, 329 p. („Utrecht Studies in Medieval Literacy”, 47), în SMIM, XXXIX, 2021, p. 386–389.
- Lumea animalelor. Realităţi, reprezentări simboluri, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, 532 p.
- In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, volum îngrijit de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Editura Polirom, Iaşi, 2002, 535 p.
- Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în istorie, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, 617 p.
- Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în cronică, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, 375 p.
- Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, 514 p.
- Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, I, „Casa noastră Movilească”, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, 330 p.
- Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, 370 p.
- Iorga, Pomenirea lui Ştefan cel Mare, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2007, 102 p.
- Cuvinte despre Ştefan cel Mare, I (Ierodiaconul Gherasim Putneanul, A. D. Xenopol, Dimitre Onciul), carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2007, 106 p.
- Cuvinte despre Ştefan cel Mare, II (Mircea Eliade, Emil Turdeanu, Faust Brădescu), carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2007, 176 p.
- Pomenirea lui Ştefan cel Mare, II, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2009, 130 p.
- Dragomirna şi ctitorii ei, Actele colocviului din 20–23 iulie 2009, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, 466 p.
- Istorie, tezaur ctitori, I–II, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, 412 + 352 p.
- Ctitori şi restauratori, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2015, 224 p.
- Puterea cuvântului, a exemplului şi a simbolului. Actele colocviului naţional din 29 octombrie 2015, Iaşi, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely şi Nelu Zugravu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2016, 280 p.
- Scris, scriitură, text în Ţările Române (secolele XV–XVIII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2020, 288 p.
- Familii, reședințe și ctitorii boierești din Moldova și Țara Românească (secolele XV–XVII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2023, 326 p.
- Lucrurile și cuvintele. Obiecte ale cotidianului în Țările Române, volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2024, 274 p.
- P. Panaitescu, Interpretări româneşti, ediţie îngrijită, postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, 260 p.
- P. Panaitescu, Petru Movilă. Studii, ediţie îngrijită, postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, 154 p.
- Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, I, ediţie îngrijită de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely, note complementare, traduceri şi postfaţă de Ştefan S. Gorovei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, 400 p.
- Alexandru I. Gonţa, Studii de istorie medievală, texte selectate şi pregătite pentru tipar de Maria Magdalena Székely şi Ştefan S. Gorovei; cu un cuvânt înainte de Ioan Caproşu, Editura Dosoftei, Iaşi, 1998, 404 p.
- Dumitru Nastase, Prinosul românesc adus Sfântului Munte şi valoarea lui simbolică, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2017, 142 p.
- Donald M. Nicol, Împăratul fără de moarte. Viaţa şi legenda lui Constantin Paleologul, ultimul împărat al romanilor, traducere, note şi comentarii de Maria Magdalena Székely şi Ştefan S. Gorovei, Editura Polirom, Iaşi, 2003, 166 p.
