Grigoruta Sorin

Cercetător Ştiinţific II dr. Sorin Grigoruţă

Colectivul de Istorie medievală

Născut la 21 iulie 1985 în municipiul Dorohoi, județul Botoșani. A absolvit studiile liceale la Dorohoi, iar pe cele universitare la Iași, în cadrul Facultății de Istorie – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Doctor în istorie din anul 2015, cu o teză privitoare la Boli, epidemii și asistență medicală în Moldova (1700-1831), întocmită sub coordonarea prof. univ. dr. Ștefan S. Gorovei.

Cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași din 2009, fiind membru în cadrul colectivului de editare a colecției naționale de izvoare Documenta Romaniae Historica (proiect fundamental al Academiei Române). Pe lângă editarea de documente medievale și premoderne este preocupat de studierea istoriei epidemiilor (ciumă, holeră) și de biografiile medicilor care au practicat în spațiul românesc extracarpatic până spre jumătatea secolului al XIX-lea, analizând bolile și epidemiile de altădată, dar și categoriile de vindecători și instituțiile implicate în procesul de îngrijire medicală. Cercetările sale s-au concretizat în două volume de autor și în mai multe studii publicate în reviste de specialitate și volume colective, aceste contribuții valorificând atât mărturiile documentare editate, precum și numeroase surse arhivistice.

Director al proiectului Epidemiile de ciumă în Țările Române la începutul secolului al XIX-lea și membru în alte proiecte de cercetare.

A obținut premiul Academiei Române – „A. D. Xenopol” (2019) pentru lucrarea Boli, epidemii și asistență medicală în Moldova (1700-1831) și Premiul de Excelență în cercetare acordat de Academia Română, Filiala Iași (2022) pentru volumul Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente.

Cărți de autor

Sorin Grigoruță, Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2020, 346 p., ISBN 978- 606-714-585-4.

Sorin Grigoruță, Boli, epidemii și asistență medicală în Moldova (1700-1831), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017, 320 p., ISBN 978-606-714-343-0.

Volume editate

– în străinătate:
Andrei Constantin Sălăvăstru, Ioan-Augustin Guriță, Sorin Grigoruță (Eds.), “Power, Aristocracies and Propaganda: Forms of Legitimizing and Challenging Rulership in France and Moldavia (16th-17th Centuries)”, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2023, 245 p.

– în țară:
Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, volumul X (1599-1603), volum întocmit de Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Cătălina Chelcu, Sorin Grigoruţă, Silviu Văcaru, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2024, 880 p.

Petronel Zahariuc, Sorin Grigoruță (editori), Ieromonahul Andronic, Călătoria la Ierusalim (1859), Editura Doxologia, Iași, 2023, 290 p.

Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. IX (1593-1598), volum întocmit de Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Cătălina Chelcu, Sorin Grigoruță, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014, 663 p. (ISSN 0070-6825)

Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845), vol. VII. Ţinutul Botoşani, Partea 1 (1820), volum editat de Mircea Ciubotaru, Sorin Grigoruţă şi Silviu Văcaru, Casa Editorială Demiurg Plus, Iaşi, 2014, 290 p. (ISBN 978-606-8523-09-5).

Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845), IV. Ţinutul Bacău, Partea 1 (1820), volum editat de Mircea Ciubotaru, Sorin Grigoruţă şi Silviu Văcaru, Casa Editorială Demiurg Plus, Iaşi, 2013, 591 p. (ISBN 978-606-92801-9-5)

Studii și articole

Studii în reviste și volume din străinătate:

  1. Ένας έλληνας γιατρός στη Μολδαβία του 18ου αιώνα: Δρακάκης Δεπάστας, in Ιατρική και Ιατροφιλόσοφοι στον Νέο Ελληνισμό / Medicine and MedicoPhilosophers in Modern Hellenism, Επιμέλεια: Χαριτων Καρανασιοσ, Ίλια Χατζηπαναγιώτη-Sangmeister, Aκαδημία Aθηνών – Κέντρον Ερεύνης του Μεσαιωνικού και Νέου Ελληνισμού, Athens, 2025, p. 567-588 (împreună cu Γιώργος Χριστοδούλου).
  2. Les médecins étrangers et leur role dans le développement sanitaire de la Moldavie (première moitié du XIXe siècle), dans Hippocrate sans frontières. Soigner en terre étrangère au XIXe siècle, sous la direction de Claire Fredj, Nathalie Sage Pranchère & Jérôme van Wijland, Presses Universitaires François Rabelais, Tours, 2024, p. 249-266.
  3. On the Legacy of the Lochmann Family, in Gh. Lazăr (ed.), Arrangements before the “Great Passage”. Testamentary Practices and their Implications (Western Europe and the Romanian Lands, 16th-19th Century), Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2023, p. 177- 190.
  4. “We cannot stop serving your highness as long as we breathe”. About aristocratic loyalty and challenging rulership in late sixteenth-century Moldovia, in Andrei Constantin Sălăvăstru, Ioan-Augustin Guriță, Sorin Grigoruță (Eds.), “Power, Aristocracies and Propaganda: Forms of Legitimizing and Challenging Rulership in France and Moldavia (16th-17th Centuries)”, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2023, p. 181-196.
  5. Shared Responsibilities in Fighting the Plague in Moldavia, 1800–1830, în „European Journal for the History of Medicine and Health”, 79 (2022), p. 387-403.

Studii în reviste din bazele de date recunoscute sau clasificate CNCS categoriile A sau B ori publicate la edituri cu prestigiu internațional sau clasificate CNCS categoriile A sau B:

  1. Carantina de la Galați: începuturi, organizare și primii ani de funcționare. Câteva contribuții documentare (1830-1834), în Constantin Ardeleanu (ed.), De la ciuma lui Caragea la holera balcanică. Epidemii, carantine și sănătate publică în epoca modernă, București, Editura Humanitas, 2024, p. 102-117.
  2. Un izvod privitor la statutul fiscal al preoțimii din Mitropolia Moldovei la începutul secolului al XIX-lea, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» Iași”, LVIII, 2021, p. 569–592 (împreună cu Ioan-Augustin Guriță).
  3. „A slujit domniei mele cu dreptate și cu credință”. Câteva considerații privitoare la Andrei, hatmanul lui Petru vodă Șchiopul, în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, s. n. Istorie, LXVII, 2021, p. 165-188.
  4. Medici, farmaciști și farmacii în orașele Moldovei (1828–1834). Câteva contribuții documentare, în „Historia Urbana”, XXIX, 2021, p. 51-70.
  5. Medici și organizare medicală în Moldova (1828-1834), în AIIX, LVIII, 2020, p. 169-180.
  6. Doctorul Antonio Caruso și activitatea sa la Botoșani în primele decenii ale veacului al XIX-lea, în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, s. n. Istorie. LXVI, 2020, p. 289-305.
  7. Scrisori din vremea ciumei, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» Iași”, LVI, 2019, p. 63-75.
  8. Despre câteva măsuri pentru „buna ținere și orânduiala stării sănătății” și despre autorul lor: doctorul Georg Metz, în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, s. n., Istorie, LXV, 2019, p. 479-495.
  9. O catagrafie inedită a Mănăstirii Coșula (1850), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» Iași”, LV, 2018, p. 435-460 (împreună cu Ioan-Augustin Guriță).
  10. The price of health. The cost of medical treatment in premodern Moldavia, în „Revista Istorică”, t. XXIX, 2018, nr. 1-2, p. 163-176.
  11. Iașii în vremea holerei (1831), în „Historia Urbana”, XXVI, 2018, p. 113-132.
  12. „M-au căutat părinții de la sfânta mănăstire la toate boalele mele”. Despre îngrijirea suferinzilor la mănăstirea Golia, în Relațiile românilor cu Muntele Athos și cu alte Locuri Sfinte (secolele XIV–XX). In honorem Florin Marinescu, volum editat de Petronel Zahariuc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017, p. 257-274.
  13. Un raport privitor la ciuma din Moldova (1829). Câteva completări, în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, s.n., Istorie, LXII, 2016, p. 373-391 (împreună cu Petronel Zahariuc).
  14. Un chirurg în Moldova veacului al XVIII-lea. Johann Benedict Lochmann, în „Revista Istorică”, tom XXVI, 2015, nr. 5–6, p. 491–503.
  15. O carte de judecată privitoare la pretențiile mănăstirii Trei Ierarhi asupra moșiilor Mircești și Cozmești (1837), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, LII, 2015, p. 155-183.
  16. Catagrafia averii spitalului din târgul Hârlău (1858), în Avere, prestigiu și cultură materială în surse patrimoniale. Inventare de averi din secolele XVI-XIX, volum editat de Dan Dumitru Iacob, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2015, p. 689-705.
  17. Aspecte din viața și activitatea unui doctor de la curtea lui Grigore al III-lea Ghica. Doctorul Fotache, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, LI, 2014, p. 81-91.
  18. Din viața și activitatea unui „spiter” botoșănean: Johann Gorgias (1768-1841), în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași, s.n., Istorie, LX, 2014, p. 351-367.
  19. Măsuri de prevenire a apariției și răspândirii epidemiilor de ciumă în orașele Moldovei la începutul secolului al XIX-lea, în Orașe vechi, orașe noi în spațiul românesc. Societate, economie și civilizație urbană în prag de modernitate (sec. XVI–jumătatea sec. XIX), volum editat de Laurențiu Rădvan, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014, p. 175-191.
  20. Doctorul Eustathius Athanasius Rolla și activitatea sa în Moldova începutului de secol XIX, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, XLIX, 2012, p. 79-90.
  21. Un doctor ieșean din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea: Dracache Depasta, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, XLVII, 2010, p. 33-47.
  22. Aspecte privitoare la începuturile asistenței medicale în orașele Moldovei și Țării Românești, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, XLVI, 2009, p. 219-226.
  23. Un raport privitor la ciuma din Moldova (1829), în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, s.n. Istorie, LIV-LV, 2008-2009, p. 127-152 (împreună cu Petronel Zahariuc).

Studii în alte reviste științifice sau în volume de studii:

  1. Aspecte mărunte privitoare la asistența medicală în Iașii începutului de secol XIX: „căutarea bolnavilor vinovați de la închisoarea temniței”, în „Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, III, 2021, p. 325-340.
  2. Body healers: barbers and surgeons in Moldavia during the 18th century, în „Medieval and Early Modern Studies for Central and Eastern Europe”, VI–VII (2014–2015), p. 77–95.
  3. Cu privire la cea dintâi epidemie de holeră din ținutul Bacău (1831), în „Acta Bacoviensia”. Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, X, 2015, p. 91-102.
  4. Câteva aspecte privitoare la starea de sănătate a locuitorilor ținutului Bacău (1830), în „Acta Bacoviensia”. Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, VIII, 2013, p. 99-110.
  5. Populația târgului Ocna la anul 1820, în „Acta Bacoviensia”. Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, VII, 2012, p. 117-132 (împreună cu Silviu Văcaru).
  6. Catagrafia bisericilor din Iași la anul 1844, în „Monumentul. Tradiție și viitor”, XII, 2011, p. 371-385 (împreună cu Silviu Văcaru).
  7. Aspecte privitoare la epidemia de ciumă din ținutul Bacău (1829), în „Acta Bacoviensia”. Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, VI, 2011, p. 45-52.
Recenzii științifice
  1. Documente privitoare la istoria mănăstirilor Dohiar (Muntele Athos) și Slobozia lui Enache (Ialomița), volum editat de Petronel Zahariuc, Florin Marinescu, Ioan-Augustin Guriță, ediția a II-a, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2024, 730 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, LXI, 2024, p. 429-431.
  2. „Înainte de călătoria cea de veci”. Testamente din Țara Românească, vol. I: 1659-1800, editori Gheorghe Lazăr, Mariana Lazăr, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2023, 479 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, LXI, 2024, p. 427-429.
  3. Mihai-Cristian Amăriuței, Simion-Alexandru Gavriș (editori), Funcționarii din Principatul Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858). Documente, vol. I, Registrele generale ale Ministerului de Interne și Comitetului Sănătății (1834), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2022, 212 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, LX, 2023, p. 473-475.
  4. In honorem Mircea Ciubotaru, Lucian-Valeriu Lefter, Mihai-Bogdan Atanasiu (editori), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015, 556 p., în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, LXI, 2015, p. 630-632.
  5. Miri Shefer-Mossensohn, Ottoman Medicine: Healing and Medical Institutions, 1500–1700, Albany, NY: Suny Press, 2009, 277 p., în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, s.n. Istorie, LVI-LVIII, 2010, p. 624-626.
  6. Silviu Văcaru, Diecii Țării Moldovei în prima jumătate a secolului al XVII-lea, Editura Junimea, Iași, 2006, 405 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, XLVII, 2010, p. 417-420.
  7. Pr. Ioan Canciuc, Protopopiatul Darabani. Contribuții monografice asupra așezărilor, bisericilor și învățământului, Editura Trinitas, Iași, 2009, 372 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, XLVII, 2010, p. 435-436.
  8. Cristian Nicolae Apetrei, Reședințele boierești din Țara Românească și Moldova în secolele XIV–XVI, Editura Istros, Brăila, 2009, 412 p., în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, s.n. Istorie, LIV–LV, 2008–2009, p. 398–403.
Proiecte de cercetare

Sorin Grigoruta – proiecte

Sorin Grigoruta CV

Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"

a fost distins cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri“ acordată prin decret emis de Președinția României în data de 15 noiembrie 2019. Medalia Aniversară a fost acordată „în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării şi promovării memoriei evenimentelor şi participanților la înfăptuirea unităţii naționale şi a statului român modern, contribuind la apărarea şi perpetuarea valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire“.