Gorovei Stefan

– Mănăstirea Dragomirna. Amintirile unui loc de memorie, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Suceava, 2017, 130 p. cu ilustrații (şi versiuni în limbile franceză, engleză şi germană).

– Maria Asanina Paleologhina. O prinţesă bizantină pe tronul Moldovei, în colaborare cu Maria Magdalena Székely, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2006, 290 p. + 244 ilustraţii color.

– Mănăstirea Dragomirna, cu fotografii de Victor Bortaş, Editura „Victor B Victor”, Bucureşti, 2006, 120 p. cu ilustrații (și versiuni în limbile engleză, franceză, germană).

– Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, în colaborare cu Maria Magdalena Székely, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2005, 630 p. + ilustraţii (reeditată în 2024).

– Între istoria reală şi imaginar. Acţiuni politice şi culturale în veacul XVIII, Editura „Universităţii Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003, 240 p.

– Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1997, 332 p. (reeditată în 2014).

– Petru Rareş (1527–1538, 1541–1546), Editura Militară, Bucureşti, 1982, 230 p.

– Muşatinii, Editura „Albatros”, Bucureşti, 1976, 172 p. (reprodusă la Chişinău, în 1991).

– Dragoş şi Bogdan, întemeietorii Moldovei. Probleme ale formării statului feudal Moldova, Editura Militară, Bucureşti, 1973, 168 p.

– Alexandru I. Gonţa, Studii de istorie medievală, texte selectate şi pregătite pentru tipar de Maria Magdalena Székely şi Ştefan S. Gorovei; cu un cuvânt înainte de Ioan Caproşu, Editura „Dosoftei”, Iaşi, 1998, 404 p.

– Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, I, ediţie îngrijită de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely, note complementare, traduceri şi postfaţă de Ştefan S. Gorovei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, 400 p.

– P. P. Panaitescu, Petru Movilă. Studii, ediţie îngrijită, postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, 154 p.

– P. P. Panaitescu, Interpretări româneşti, ediţie îngrijită, postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, 260 p.

– Izvoare străine pentru istoria românilor (= Românii în istoria universală, III/3), Iaşi, 1988, 456 p.

– P. P. Panaitescu, Nicolae Milescu Spătarul, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note, Editura „Junimea”, Iaşi, 1987, 108 p. (reprodusă la Editura „Ştiinţa”, Chişinău, 1993, 188 p.).

– Paharnicul Costandin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contimporane. Boierii moldoveni, Editura „Minerva”, București, 1973 (colaborare: Postfață, note și comentarii de ~).

– Dragomirna. Ctitori şi restauratori, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2015, 224 p.

– Dragomirna. Istorie, tezaur ctitori, I–II, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, 412 + 352 p.

– Dragomirna şi ctitorii ei, Actele colocviului din 20–23 iulie 2009, carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Dragomirna, 2014, 466 p.

– Pomenirea lui Ştefan cel Mare, II, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2009, 130 p.

– Cuvinte despre Ştefan cel Mare, II (Mircea Eliade, Emil Turdeanu, Faust Brădescu), carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2007, 176 p.

– Cuvinte despre Ştefan cel Mare, I (Ierodiaconul Gherasim Putneanul, A. D. Xenopol, Dimitre Onciul), carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2007, 106 p.

– N. Iorga, Pomenirea lui Ştefan cel Mare, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2007, 102 p.

– Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II. Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, 370 p.

– De Potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, 630 p.

– Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, I. „Casa noastră Movilească”, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, 330 p.

– Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, 514 p.

– Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în cronică, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, 375 p.

– Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în istorie, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, 617 p.

– Donald M. Nicol, Împăratul fără de moarte. Viaţa şi legenda lui Constantin Paleologul, ultimul împărat al romanilor, traducere, note şi comentarii de Maria Magdalena Székely şi Ştefan S. Gorovei, Editura „Polirom”, Iaşi, 2003, 166 p.

– Între cronica țării și cronica familiei. O femeie-copist la începutul secolului al XVIII-lea, în Zamfirei Mihail. Omagiu, volum îngrijit de Lia Brad Chisacof, Simona Nicolae <și> Cătălina Vătășescu, Editurile Scriptor & Mega, Cluj-Napoca, 2024, p. 383–394.

– O pagină din istoria unui monument celebru: Bălinești, în AŞUI, s.n., Istorie, LXX, 2024, p. 217–231.

– Adnotări genealogice, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XIII–XIV (XXII–XXIII), 2023–2024, 1–4 (71–74), p. 205–207.

– Cărturarii neamului Rosetti, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XIII–XIV (XXII–XXIII), 2023–2024, 1–4 (71–74), p. 197–203.

– O tradiție „pre-Neculciană” și posibila ei explicație, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XIII–XIV (XXII–XXIII), 2023–2024, 1–4 (71–74), p. 37–44.

– Testaments princiers (Moldavie, XVI^e–XVII^e siècles), în Arrangements before the „Great Passage”. Testamentary Practices and their Implications (Western Europe and the Romanian Lands, 16^th – 19^th Centuries), Edited by Gheorghe Lazăr, Hartung-Gorre Publishers, Konstanz, 2023, p. 101–109.

– Sub două administrații. Vornicul Simion Tăutu şi familia sa, în Miscellanea mediaevalia. Studia in honorem Voica-Maria Puşcaşu, ediderunt Elena Gherman, Cătălin Hriban, Adriana Miron et Senica Țurcanu, Editura „Palatul Culturii”, Iaşi, 2023, p. 221–239.

– Bălineşti. Comentarii cronologice şi diplomatice, în Familii, reşedințe şi ctitorii boiereşti din Moldova şi Țara Românească (secolele XV–XVII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura „Karl A. Romstorfer”, Suceava, 2023, p. 135–160.

– Heraldica teritorială – manifest de putere ?, în AŞUI, s.n., Istorie, LXIX, 2023, p. 123–137.

– Les „voïvodes” de Voroneț ou de l’(in)compréhension des sources historiques, în „Annals of the Academy of Romanian Scientists”, Series on History and Archaeology, Volume 15, Number 1/2023, p. 5–17.

– De la Fălticeni la Iaşi: familia Şiadbei (Şiadbey), în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal «Regina Maria» Iaşi”, seria a III-a, V, 2023, p. 145–152.

– Începutul anului în Moldova lui Ştefan cel Mare şi Tetraevanghelele lui Teodor Mărişescul, în AP, XIX, 2023, 1, p. 31–40.

– „În mijlocul cărților, singurii mei tovarăși”. Scrisori de la Ion Șiadbei către Artur Gorovei, în CI, s.n., XLII, 2023, p. 203–252.

– Eduard Gruber către Artur Gorovei. Corespondență 1889–1895, în AMEM, XXIII, 2023, p. 351–434.

– Memoria locurilor: ctitori, donatori şi … risipitori, în „Monumentul XXIV. Lucrările Simpozionului Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor, ediţia a XXIV‐a, Iaşi, 2022”, volum coordonat de Lucian‐Valeriu Lefter, Aurica Ichim şi Alexandru Gorea, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2023, p. 187–196.

– În jurul unei spade medievale…, în vol. Evul Mediu neterminat. Omagiu adus profesorului Adrian Andrei Rusu cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, editori: Gianina-Diana Iegar, Péter Levente Szőcs, Gabriela Rusu <şi> Florela Vasilescu, Editura „Mega”, Cluj-Napoca, 2022, p. 753–763.

– „Războiul de 30 de ani” al fraţilor Movilă (1607–1637), în Istoria ca pasiune. Studii oferite profesorului Alexandru Florin Platon la împlinirea a 65 de ani, Petronel Zahariuc, Laurenţiu Rădvan, Liviu Pilat (editori), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2022, p. 317–342.

– O voce a Memoriei, cuvânt înainte la: Artur Gorovei, Vânturând ţara, ediţie coordonată de Liviu Papuc şi Olga Iordache, Editura „Junimea”, Iaşi, 2022, p. 5–10.

– Cuvânt-înainte la: Lucian-Valeriu Lefter, Boieri ai Moldovei înainte şi în vremea lui Ştefan cel Mare, Editura „Mega”, Cluj-Napoca, 2022, p. 13–17.

– Un „răzeş” şi opera sa, cuvânt înainte la: Ina Chirilă, Gh. Ghibănescu – cercetător al Istoriei Moldovei medievale, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2022, p. 7–11.

– Contribuții „mărunte” la istoria Mănăstirii Dragomirna, în AP, XVIII, 2022, p. 17–47.

– N. Iorga. Interferenţe genealogice, în AMS, XXII, 2022, p. 81–84.

– Vintilă Şiadbei – mărturii epistolare, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XII (XXI), 2022, 1–2 (69–70), p. 363–370.

– Addenda et corrigenda, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XII (XXI), 2022, 1–2 (69–70), p. 55–62.

– Ţara de Jos, Târgul de Jos. Din tainele închegării principatului moldovenesc, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XII (XXI), 2022, 1–2 (69–70), p. 5–12.

– Două contribuţii la istoria mitropolitului Iacov Putneanul, în AP, XVIII, 2022, 1, p. 27–37.

– „Voievozii” de la Voroneţ sau despre (ne)înţelegerea izvoarelor istorice, în SMIM, XL, 2022, p. 111–124.

– Artur Gorovei, Neculai Beldiceanu. Artistul şi omul. Un manuscris inedit, în CI, s.n., XLI, 2022, p. 187–223.

– Falsuri şi falsificatori pentru istoria românească, în AŞUI, s.n., Istorie, LXVIII, 2022, p. 185–196.

– Un răzeş băcăuan, în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, XVII, 2022, p. 71–90.

– „Într-o formă specifică gândirii heraldice”. Reflecţii cu privire la heraldica teritorială, în „Carpica”, LI, 2022, p. 432–440.

– O veche farmacie ieşeană (document din 1820), în „Monumentul XXIII. Lucrările Simpozionului Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor, ediţia a XXIII‐a, Iaşi, 2021”, volum coordonat de Lucian‐Valeriu Lefter, Aurica Ichim şi Alexandru Gorea, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2022, p. 187–196.

– După 565 de ani… (În loc de prefaţă la o istorie a pergamentelor), în „Această carte a noastră”. Documente din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Catalog, Muzeul Naţional al Bucovinei, Editura „Karl A. Romstorfer”, Suceava, 2022, p. 4–21.

– „…Făcând şi disarmoniei un loc…”, cuvânt înainte la: Eduard Rusu, Muzica şi puterea politică în Moldova şi Ţara Românească, secolele al XV-lea – al XVIII-lea, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2021, p. 11–16.

– Un „dosar” definitiv închis: Ohrida şi istoria românească, în Românii şi Creştinătatea răsăriteană (sec. XIV–XX), volum editat de Petronel Zahariuc, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2021, p. 67–112.

– Din „laboratorul” unor fraudări genealogice (I), în Cristian Ploscaru (coordonator), Elita românească şi itinerariile modernităţii. Omagiu Profesorului Mihai Cojocariu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2021, p. 23–39.

– Documente suspecte din vechea arhivă a Mănăstirii Putna, în AP, XVII, 2021, 2, p. 31–48.

– Clopotele lui Ştefan cel Mare, în AP, XVII, 2021, 1, p. 49–65.

– Hereştii. Contribuţii genealogice, în AMS, XXI, 2021, p. 125–137.

– Corespondenţă de familie: Elena Nae Ionescu, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XI (XX), 2021, 1–2 (67–68), p. 211–224.

– Artur Gorovei: addenda et corrigenda, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XI (XX), 2021, 1–2 (67–68), p. 197–209.

– Români ardeleni în Moldova. Reflecţii noi pentru o discuţie mai veche, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., XI (XX), 2021, 1–2 (67–68), p. 135–149.

– Oraşe, orăşeni, viaţă orăşenească. Reflecţii fragmentare, în SMIM, XXXIX, 2021, p. 117–157.

– În căutarea „patriciatului” pierdut, în AŞUI, s.n., Istorie, LXVII, 2021, p. 77–87.

– Artur Gorovei şi Academia Română. Contribuţii, în AMEM, XXI, 2021, p. 203–258.

– Voci de dincolo. Sever Zotta despre N. Iorga, în CI, XL, 2021, p. 329–370.

– Mesajele Puterii în „audio-vizualul” medieval. Note preliminare, în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, XVI, 2021, p. 9–16.

– Mici contribuţii la istoria Mănăstirii Gorovei, în „Monumentul XXII. Lucrările Simpozionului Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor, ediţia a XXII‐a, Iași, 2020”, volum coordonat de Lucian‐Valeriu Lefter şi Aurica Ichim, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2021, p. 211–256.

– „Castelul” de la Bâdiliţa. Mică istorie a unui monument dispărut, în „Monumentul XXII. Lucrările Simpozionului Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor, ediţia a XXII‐a, Iași, 2020”, volum coordonat de Lucian‐Valeriu Lefter şi Aurica Ichim, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2021, p. 101–122.

– The Principality of Theodoro (Mangup) and Stephen the Great’s Moldavia: Observations and Hypotheses, în From Pax Mongolica to Pax Ottomanica. War, Religion and Trade in the Northwestern Black Sea Region (14th–16th Centuries), Edited by Ovidiu Cristea, Liviu Pilat, Brill, Leiden-Boston, 2020, p. 146–168.

– „Istoria genealogică” a Iaşilor. O abordare „elitistă” ?!, în Mihai-Bogdan Atanasiu, Mihai Mîrza (editori), Mari familii boiereşti din Moldova în veacurile XVII–XIX. Referinţe identitare şi manifestări de putere, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2020, p. 17–22.

– Text – supratext – contratext. Pe marginea pomelnicelor româneşti, în Scris, scriitură, text în Ţările Române (secolele XV–XVIII), volum îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Editura „Karl A. Romstorfer”, Suceava, 2020, p. 13–44.

– Documente regăsite dintr-o arhivă pierdută (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în Pr. Dr. Paul Mihail, Jurnalul călătoriei de studii în Grecia, la Muntele Athos şi la Constantinopol (1931), ediţie bilingvă, îngrijire de ediţie Mihai Ţipău, traducere în limba greacă Mihai Ţipău, Ştefan Petrescu, cuvânt introductiv Elena Lazăr, Editura Omonia, Bucureşti, 2020, p. 91–98 (cu versiune în limba greacă, Έγγραφα που ξαναβρέθηκαν από ένα χαμένο αρχείο, în ibidem, p. 347–356).

– De la „crede şi nu cerceta” la „caută şi vei afla”, cuvânt înainte la: Ierodiacon Iustin Taban, Despre ieşirea din scaun a mitropoliţilor Moldovei în secolele XVI–XVII. Contribuţii şi îndreptări, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2020, p. 11–22.

– Un bursier moldovean la Torino (1860), în 160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza, editori Petronel Zahariuc <şi> Adrian-Bogdan Ceobanu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2020, p. 85–106.

– Două doctorate onorifice la Facultatea de Istorie (1996), în „Historia Universitatis Iassiensis”, XI, 2020, p. 165–185.

– File uitate din biografia unui egumen putnean, în AP, XVI, 2020, 2, p. 33–45.

– Ştefan, ţara sa, oamenii săi. Reflecţii contrariate, în AP, XVI, 2020, 1, p. 79–100.

– Două scrisori de la Sever Zotta. Note epistolografice, în AMS, XIX–XX, 2020, p. 200–213.

– Eugen D. Neculau – scrisori către un tânăr prieten, în AMS, XIX–XX, 2020, p. 157–199.

– Gheorghe I. Brătianu (1898–1953), în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., X (XIX), 2020, 2 (66), p. 193–197.

– Beldicenii: întregiri genealogice, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., X (XIX), 2020, 2 (66), p. 125–140.

– O scrisoare a Catincăi Negri, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., X (XIX), 2020, 2 (66), p. 115–123.

– Preocupări pentru organizarea cercetării genealogice şi heraldice 1966–1993 (două comunicări din 1999 şi 2000), în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal «Regina Maria» Iaşi”, seria a III-a, II, 2020, p. 349–372.

– Istoria mare prin cei mici. Mazili din Bucovina răpită în Principatul Moldovei şi în Basarabia, în AŞUI, s.n., Istorie, LXVI, 2020, p. 269–288.

– File din jurnalul unui deportat: Sever Zotta 1941–1942, în CI, s.n., XXXIX, 2020, p. 335–369.

 Trei boieri moldoveni din veacul al XVII-lea. Note genealogice şi heraldice, în SMIM, XXXVIII, 2020, p. 203–232.

– Familie, patrimoniu, viaţă cotidiană: izvodul diacului Gavril Tăutu (1641), în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, XV, 2020, p. 47–56.

– Ambiguitate: istoria, izvoarele, interpretarea, în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, XV, 2020, p. 31–46.

 – Din nou despre vechimea unor oraşe din Moldova medievală. Câteva însemnări, în „Carpica”, XLIX, 2020, p. 152–159.

– Constantin Giurescu (1875–1918), în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., X (XIX), 2020, 1 (65), p. 303–308.

– „Când vor fi timpuri mai bune…”. Un mănunchi de scrisori de la Artur Gorovei către G. T. Kirileanu, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., X (XIX), 2020, 1 (65), p. 283–301.

– Arhiva lui Sever Zotta şi soarta ei, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., X (XIX), 2020, 1 (65), p. 137–160.

– Moldvai örmények Erdélyben, Magyarországon és a nagyvilágban (Esettanulmány), în „Erdélyi Örmény Gyökerek”, XXIV, 2020, 245 (ian.-febr.), p. 10–18; 246 (mart.-apr.), p.10-13; 247 (mai-iunie), p. 2–5 (în format electronic: www.magyarormeny.hu, sub Füzetek).

– Conexiuni culturale putnene în secolul al XVIII-lea, în AP, XV, 2019, 2, p. 65–78.

– Oglinda puterii. Domnia lui Ştefan cel Mare şi Cronica moldo-germană (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în AP, XV, 2019, 1, p. 89–102.

– G. T. Kirileanu – noi mărturii epistolare (II), în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., IX (XVIII), 2019, 2 (64), p. 105–130.

– Construcţia de stat între memoria izvoarelor şi tradiţia istorică. Întemeierea Moldovei, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., IX (XVIII), 2019, 2 (64), p. 31–38.

– Artur Gorovei – Sever Zotta: crâmpeie de dialog epistolar, în AMS, XVIII, 2019, p. 196–200.

– Genealogie: istorie socială, istorie familială, în AMS, XVIII, 2019, p. 185–195.

– Mărturii genealogice pentru istoria familiei Tăutu (II), în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal «Regina Maria»”, [s.n.], I, 2019, p. 67–75.

– Genealogie dinastică şi antroponimie istorică: Doamnele lui Ştefan Tomşa al II-lea, în SMIM, XXXVII, 2019, p. 87–134.

– Armenians from Moldavia in Transylvania, Hungary and the Larger World. A Case Study, în SUBB, Historia, 64, 2019, 1, p. 87–122.

– Mobilitatea populaţiei şi memoria familială. Cazuri ieşene, în CI, s.n., XXXVIII, 2019, p. 141–158.

– Istorie culturală – istorie familială. Un „cerc literar” de la cumpăna veacurilor XVIII şi XIX, în AŞUI, s.n., Istorie, LXV, 2019, p. 419–450.

– „1843 septemvrie 20 m-am mutat în casă”. Peripețiile unei case cu pisanie, în „Monumentul XX. Lucrările Simpozionului Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor, ediţia a XX-a, Iaşi, 2018”, partea a 2-a, volum coordonat de Lucian-Valeriu Lefter şi Aurica Ichim, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2019, p. 255–316.

– Artur Gorovei – cercetător al istoriei sale familiale, în „Carpica”, XLVIII, 2019, p. 282–325.

– Identitate şi memorie istorică. Familia Tăutu, în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, XIV, 2019, p. 25–36.

– Omul – raţiunea de a fi a istoriei. Pledoarie pentru prosopografie, în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, XIV, 2019, p. 9–24.

– O prietenie necunoscută: Sever Zotta – Constantin Gane, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., IX (XVIII), 2019, 1 (63), p. 115–123.

– Prosopografie şi istorie: „clasa politică” a Moldovei în secolul al XVIII-lea, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., IX (XVIII), 2019, 1 (63), p. 23–32.

– Prefacere sau contrafacere ? Despre autenticitatea unui izvor istoric, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLV, 2018, p. 167–184.

– Puterea. Ctitorii şi genealogii, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLV, 2018, p. 77–83.

– Începuturi genealogice, în SMIM, XXXVI, 2018, p. 59–100.

– C. Gane: însemnări genealogice inedite [editor], în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VIII (XVII), 2018, 2 (62), p. 176–186.

– Artur Gorovei către Theodor Râşcanu, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VIII (XVII), 2018, 2 (62), p. 161–175.

– Ştefan cel Mare: între aproximări realiste şi interpretări fantasmagorice, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VIII (XVII), 2018, 2 (62), p. 15–22.

– Mărturii genealogice pentru istoria familiei Tăutu (I), în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei”, s.n., XXIV, 2018, p. 27–54.

– Cantemireştii: contribuţii genealogice şi heraldice (1. Ştiri despre Cantemireşti la Muntele Athos; 2. Genealogie şi heraldică de pretenţie: Dimitrie Cantemir), în CI, s.n., XXXVII, 2018, p. 123–140.

– Moldvai örmények Erdélyben, Magyarországon és a nagyvilágban (Esettanulmány), în „Turul” (Budapesta), XCI, 2018, 2, p. 52–63.

– Ani, oameni, cărţi sau despre biruinţa muncii, introducere la P. P. Panaitescu, Zamfira Mihail, Catalogul manuscriselor slavo-române şi slave din Biblioteca Academiei Române, volumul III, partea I-a, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2018, p. V–XII.

– „Interviul” unui boier moldovean la 1607 şi însemnări despre Costea Bucioc şi familia sa, în Elitele puterii – puterea elitelor în spaţiul românesc (secolele XV–XX), Cristian Ploscaru <şi> Mihai-Bogdan Atanasiu (editori), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2018, p. 77–97.

– Artur Gorovei. Ultimele (I), în AMEM, XVIII, 2018, p. 497–548.

– Ctitori mici – ctitorii uitate, în „Monumentul XIX. Simpozionul Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor, ediţia a XIX-a, 28 septembrie – 1 octombrie 2017, Iaşi”, volum coordonat de Lucian-Valeriu Lefter şi Aurica Ichim, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2018, p. 267–306.

– Mobilitatea populaţiei reflectată în istoria unei familii. III. Răzeşii Gorovei de la Ghigoieşti (Neamţ), în „Carpica”, XLVII, 2018, p. 279–314.

– „Intimitatea” cotidiană: accidentul biografic şi reacţia socială (familială), în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, XIII, 2018, p. 47–66.

– Natalitate şi mortalitate infantilă în „Vechiul Regim”. Sugestiile izvoarelor, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VIII (XVII), 2018, 1 (61), p. 91–105.

– Despre (de)mistificare în istorie: convenţii, ambiţii, limite, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VIII (XVII), 2018, 1 (61), p. 43–48.

– „Noi” mărturii armenești despre Ștefan și cel Mare și urmașii săi, în AP, XIII, 2017, 2, p. 69–81.

– Un manuscris rătăcit, o biserică dispărută şi neamul lui Anastasie Crimca, în AP, XIII, 2017, 1, p. 175–191.

– Spiritul Putnei în veacul al XVIII-lea. Zidiri în piatră şi cuvinte, în AP, XIII, 2017, 1, p. 7–32.

– Din istoria unui sat nemţean. Răzeşii Gorovei de la Bârgăuani, în AŞUI, s.n., Istorie, LXIII, 2017, p. 223–259.

– De la cronologie şi diplomatică la genealogie şi istorie. Documente rău datate, fără dată şi false, în SMIM, XXXV, 2017, p. 329–371.

– Neamuri care se duc: Văseştii, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VII (XVI), 2017, 2 (60), p. 25–41.

– Élites autochtones et allogènes à l’aube de la Principauté de Moldavie (XIV^e–XV^e siècles) (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în Élites chrétiennes et formes du pouvoir (XIII^e–XV^e siècle), sous la direction de Marie-Anna Chevalier et Isabelle Ortega, Classiques Garnier, Paris, 2017, p. 177–191.

– Noi documente moldovenești din arhiva Sfântului Mormânt, în Relațiile românilor cu Muntele Athos și cu alte Locuri Sfinte (secolele XIV–XX). In honorem Florin Marinescu, editor Petronel Zahariuc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017, p. 311–328.

– Pre-memorialişti, pseudo-memorialişti, în Memorialistica românească: între documentul istoric şi obiectul estetic, volum coordonat şi îngrijit de Bogdan Creţu, Ofelia Ichim, Marius-Radu Clim, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017, p. 33–57.

– Armeni din Moldova în Transilvania, Ungaria şi-n lumea largă. Un studiu de caz, în Istorie, genealogie. Transferuri culturale / Történelem, genealógia. Kulturális transzfer. Lucrările celei de a XXIII-a Reuniuni a Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară (Alba Iulia, 21–22 septembrie 1916), volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Remus Câmpeanu <şi> Laura Stanciu, Editura „Mega”, Cluj-Napoca, 2017, p. 53–85.

– Modernitatea unui om al veacului său, în Ştefan cel Mare. Din istorie în veșnicie, (Catalogul expoziţiei ~), editori Monica Dejan şi Oana Ilie, Editura „Karl A. Romstorfer”, Suceava, 2017, p. 11–18.

– Tradiţie familială şi memorie genealogică, în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei”, s.n., XXIII, 2017, p. 31–51.

– Testamentul unui ctitor ieşean: paharnicul Iordache Lozonschi (1827), în CI, s.n., XXXVI, 2017, p. 203–223.

– Radomireşti. Contribuţii genealogice pentru istoria unui sat băcăuan, în „Carpica”, XLVI, 2017, p. 217–254.

– Ansambluri pierdute: necropolele familiale ale Moldovei medievale, în „Monumentul XVIII. Lucrările celei de-a XVIII-a ediţii a Simpozionului Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor”, volum coordonat de Lucian-Valeriu Lefter și Aurica Ichim, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2017, p. 11–36.

– Heraldică dinastică. Ştefan cel Mare şi stemele sale, în AP, XII, 2016, 1, p. 307–338.

– Cărturari putneni în secolul al XVIII-lea. Între năzuinţă şi fabulaţie, în RITL, X, 2016, 1–4 p. 65–82.

– Festina lente, sed … lente. Răspuns d-nei dr. Elena Chiaburu, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VII (XVI), 2017, 1 (59), p. 261–270.

– O dilemă genealogică, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VII (XVI), 2017, 1 (59), p. 37–46.

– (De)mistificări genealogice. Familia Buzne, în AŞUI, s.n., Istorie, LXII, 2016, p. 53–84.

– Un tezaur de informaţii şi valorificarea sa:însemnările de pe cărţi, în SMIM, XXXIV, 2016, p. 105–155.

– O carte, o ghicitoare şi o judecată, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VI (XV), 2016, 2 (58), p. 31–37.

– Sfânta Mănăstire Putna, ediția a doua, revizuită şi completată, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Mănăstirea Putna, 2016, [capitolele: Domnia Sfântului Ştefan cel Mare (p. 29–45; notele la p. 543); Vârstele Putnei (p. 47–71; notele la p. 543–552); Arhiva veche (p. 429–435; notele la p. 563–564)].

– Doi boieri dorohoieni şi ctitoriile lor, în „Monumentul XVII. Lucrările celei de-a XVII-a ediţii a Simpozionului Internaţional Monumentul – tradiţie şi viitor”, Partea 1, volum coordonat de Aurica Ichim şi Lucian-Valeriu Lefter, Editura Doxologia, Iaşi, 2016, p. 173–199.

– Un romaşcan la Bacău: locotenentul Iacovache Gorovei şi întâmplările vieţii sale, în „Carpica”, XLV, 2016, p. 239–258.

– Old Questions, Old Clichés. New Approaches, New Results ? The Case of Moldavia (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în The Ottoman Conquest of the Balkans, Oliver Jens Schmitt (ed.), Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Viena, 2016, p. 209–242.

– „Cel mai important drept este împlinirea datoriilor”, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., VI (XV), 2016, 1 (57), p. 223–228.

– Ce dezvăluie însemnările de pe un manuscris, în AP, XI, 2015, 2, p. 75–87.

– La Mănăstirea Putna, în domnia lui Alexandru vodă Lăpuşneanu. Informaţii neobservate, în AP, XI, 2015, 1, p. 369–378.

– Un tablou votiv şi o necropolă familială. Biserica logofătului Tăutu de la Bălineşti, în AP, XI, 2015, 1, p. 7–30.

– Documente inedite de la Miron vodă Barnovschi (prezentate de Florin Marinescu, Ştefan S. Gorovei), în Dragomirna. Ctitori şi restauratori, Sfânta Mănăstire Dragomirna, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Suceava, 2015, p. 197–219.

– Patrimoniul nostru istoric. Studiu de caz: Mănăstirea Dragomirna, în Dragomirna. Ctitori şi restauratori, Sfânta Mănăstire Dragomirna, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Suceava, 2015, p. 105–132.

– Din nou despre ctitorii Dragomirnei. Observaţii, nelămuriri, precizări, în Dragomirna. Ctitori şi restauratori, Sfânta Mănăstire Dragomirna, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Suceava, 2015, p. 7–15.

– Arhivistică şi genealogie. Rostul şi însemnătatea unor unităţi de păstrare: pachetele, în Vilică Munteanu arhivist, istoric, colecţionar. La 65 de ani, ediţie îngrijită de Mihaela Chelaru şi Ioan Lăcătuşu, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe & Editura „Magic Print”, Oneşti, 2015 [Profesioniştii noştri, 2], p. 734–740.

– Genealogia – între cronologie şi diplomatică, în SMIM, XXXIII, 2015, p. 473–477.

– O însemnare şi posibilele ei semnificaţii: Ignatie Crăciun şi neamul său, în SMIM, XXXIII, 2015, p. 464–472.

– Voci de dincolo. Pietrele de la Dragomirna, în SMIM, XXXIII, 2015, p. 287–318.

– Două scrisori de la Gheorghe Ghibănescu, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., V (XIV), 2015, 2 (56), p. 65–69.

– Catalogul manuscriptelor româneşti. O nedumerire, în „Cultura”, X, nr. 43–44 (541–542), joi, 12.XI.2015, p. 27.

– Urmaşii lui Şendrea, portarul Sucevei († 1481), în In honorem Mircea Ciubotaru, Lucian-Valeriu Lefter, Mihai Bogdan Atanasiu (editori), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015, p. 167–179.

– Mobilitatea populaţiei reflectată în istoria unei familii. II. Purtătorii numelui Gorovei în ţinutul (judeţul) Bacău, în „Carpica”, XLIV, 2015, p. 287–306.

– O biserică (mănăstire) ieşeană care nu a existat, în „Monumentul XVI. Lucrările celei de-a XVI-a ediţii a Simpozionului Naţional Monumentul – tradiţie şi viitor”, Partea 1, volum coordonat de Mircea Ciubotaru, Aurica Ichim şi Lucian-Valeriu Lefter, Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2015, p. 135–144.

– O autobiografie plăsmuită, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., V (XIV), 2015, 1 (55), p. 31–38.

– Mai 1498: Ştefan cel Mare şi Polonia, în AP, X, 2014, 2, p. 401–414.

– O contribuţie la istoria bisericii din cetatea Sucevei, în AP, X, 2014, 2, p. 391–400.

– Un nou izvor genealogic şi prosopografic, în AP, X, 2014, 2, p. 287–312.

– Facerea, prefacerea şi desfacerea unei mari arhive. Mănăstirea Putna, în AP, X, 2014, 1, p. 277–304.

– Genealogie dinastică: familia lui Alexandru vodă Lăpuşneanu, în AŞUI, s.n., Istorie, LX, 2014, p. 181–204.

– Noi contribuţii epigrafice. Trei pietre funerare din secolele XVI–XVII, în SMIM, XXXII, 2014, p. 249–278.

– Addenda et corrigenda [1. Ştefan I, Hârlău, 1399; 2. Iarăşi Grigore Ţamblac ?!; 3. O îndreptare uitată; 4. Un document din 1607 la Londra; 5. Pe urmele documentelor din Index Zolkiewiensis; 6. Completări, îndreptări, precizări…], în SMIM, XXXII, 2014, p. 423–437.

– Viaţă şi moarte în gulagurile sovietice (noi mărturii despre Sever Zotta în 1941–1943), în In memoriam Gheorghe Buzatu, coordonatori Stela Cheptea, Horia Dumitrescu, Editura „Tipo Moldova”, Iaşi, 2014, p. 797–810.

– Un boier nemţean, ctitor la Iaşi, şi neamul său, în „Monumentul XV. Lucrările celei de-a XV-a ediţie a Simpozionului Naţional Monumentul – tradiţie şi viitor”, volum coordonat de Mircea Ciubotaru, Aurica Ichim şi Lucian-Valeriu Lefter, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2014, p. 171–181.

– Intersectări biografice, în Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani. Omagiu, editori Mircea Ciubotaru, Lucian Valeriu Lefter, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 11–16.

– Movileştii. Izvoare şi interpretări, în Retrospecţii medievale. In honorem Professoris Emeriti Ioan Caproşu, ediderunt Victor Spinei, Laurenţiu Rădvan, Arcadie M. Bodale, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 253–273.

– Miron vodă Barnovschi şi Aşezământul său din 1626. Un document nou, în Dragomirna şi ctitorii ei. Actele Simpozionului din 20–23 iulie 2009, Sfânta Mănăstire Dragomirna, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Suceava, 2014, p. 419–434.

– Cunoscutele şi necunoscutele unei biografii de ctitor. Anastasie Crimca, în Dragomirna şi ctitorii ei. Actele Simpozionului din 20–23 iulie 2009, Sfânta Mănăstire Dragomirna, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Suceava, 2014, p 337–353.

– Participarea românească la un congres internaţional „pierdut” (Londra, 1976), în Gheorghe Buzatu: in memoriam, coordonatori Marusia Cîrstea, Sorin Liviu Damean, Lucian Dindirică, Editura „Cetatea de Scaun”, Târgovişte, 2014, p. 720–736.

– Istorie putneană imaginară în pomelnicul Mitropoliei Moldovei (1754), în AP, IX, 2013, 2, p. 75–91.

– Legende, mituri şi poveşti în istoria Mănăstirii Putna, în AP, IX, 2013, 1, p. 429–447.

– Trei cercetători ai istoriei lui Ştefan cel Mare, în AP, IX, 2013, 1, p. 7–21.

– Autour des relations moldo-ottomanes (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în MEMS, V, 2013, p. 149–191.

– Cronici şi cronicari, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., III (XII), 2013, 1–2 (51–52), p. 23–30.

– Contribuţii la genealogia familiilor Tăutu şi Callimachi, în AȘUI, s.n., Istorie, LIX, 2013, p. 99–119.

– Epigrafie, genealogie, istorie. Noi contribuţii, în SMIM, XXXI, 2013, p. 145–183.

– Din nou despre data naşterii lui Dimitrie Cantemir, în SMIM, XXXI, 2013, p. 315–323.

– Un monument misterios al Sucevei medievale, în SMIM, XXXI, 2013, p. 323–330.

– Dumitru Nastase (1924–2013), în SMIM, XXXI, 2013, p. 441–445.

– Movileștii. Consideraţii finale, în CI, s.n., XXXII, 2013, p. 177–194.

– L’homme – la raison d’être de l’histoire. Plaidoyer pour la prosopographie, în „Classica et Christiana”, 8, 2013, 1, p. 129–144.

– Donatori, răzvrătiţi şi pribegi. Incursiuni prosopografice, în Istoria: utopie, amintire şi proiect de viitor, studii de istorie oferite profesorului Andrei Pippidi la împlinirea a 65 de ani, editori Radu G. Păun, Ovidiu Cristea, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, p. 11–32.

– Mobilitatea populaţiei reflectată în istoria unei familii: purtătorii numelui Gorovei (sec. XVI–XXI), în „Carpica”, XLII, 2013, p. 373–385.

– Descendenţa domnească a Movileştilor. Observaţii şi argumente noi, în Aut viam inveniam, aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, eds. Ovidiu Cristea, Petronel Zahariuc, Gheorghe Lazăr, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 225–254.

– Dimitrie Cantemir şi boierimea Moldovei. Interesul pentru strămoşi, în Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, volum coordonat de Bogdan Creţu, Institutul European, Iaşi, 2012, p. 133–144.

– Stema lui Ştefan cel Mare. Observaţii, interpretări, explicaţii, în Polychronion. Profesorului Nicolae-Şerban Tanaşoca la 70 de ani, coordonare: Lia Brad Chisacof şi Cătălina Vătăşescu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012, p. 243–262.

– Controverse cantemiriene, în „Prutul. Revistă de Cultură”, s.n., II (XI), 2012, 1 (49), p. 21–26.

– Addenda et corrigenda [1. Illario Doria; 2. Ştefan cel Tânăr şi boierii moldoveni la 1523; 3. Piatra funerară de la Mănăstirea Căpriana; 4. Logofătul Grigoraş; 5. Un document greşit datat; 6. Îndreptări, îndreptări…], în SMIM, XXX, 2012, p. 265–274.

– Mărturii dorohoiene. Corespondenţă Artur Gorovei – Dumitru Furtună (1926–1950), în AMS, XI, 2012, p. 272–300.

– Un monument epigrafic şi heraldic recuperat: pisania cu stemă de la Putna (1481), în AP, VIII, 2012, 2, p. 141–166.

– „Cel Mare”. Mărturii şi interpretări, în AP, VIII, 2012, 2, p. 7–37.

– Din nou despre Ghervasie de la Putna, în AP, VIII, 2012, 1, p. 187–212.

– Egumenii Putnei (secolele XV–XVII). Capcane false, controverse inutile, în AP, VIII, 2012, 1, p. 93–124.

– Lumea animală în heraldica teritorială a Moldovei medievale. Reflecţii neconvenţionale, în Lumea animalelor: realităţi, reprezentări, simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 495–506.

– O lume îndepărtată: la curtea lui Alexandru cel Bun, în „Echidistanţe”, s.n., 22, 2012, 13 (61), p. 71–80.

– Les dons du Professeur Émile Turdeanu (Darurile Profesorului Emil Turdeanu), în TR, vol. XXI, Supplement No. 1, 2012, p. 11–22.

– Les princes Movilă (Mohyla). Fables et impertinences, în MEMS, III, 2012, p. 105–115.

– Despre donatorii unor obiecte din tezaurul Putnei. Note prosopografice, în AP, VII, 2011, 2, p. 119–141.

– Oameni, cărţi şi aşezăminte sub vălul uitării, în In honorem Cătălina Velculescu. La aniversară, Editura „Paideia”, Bucureşti, 2011, p. 153–169.

– Addenda et corrigenda [1. Clopotul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţu; 2. Darul lui Petru Rareş la Mănăstirea Dionysiou; 3. Darul Elisabetei Movilă la Mănăstirea Cutlumus; 4. La studiul O doamnă a Moldovei care n-a existat…; 5. Despre comanditarul (sau copistul) traducerii româneşti a Florii darurilor], în SMIM, XXIX, 2011, p. 325–340.

– Genealogii pierdute, sate uitate (I), în SMIM, XXIX, 2011, p. 71–89.

– Moses Gaster şi Artur Gorovei. O adăugire documentară, în AMEM, XI, 2011, p. 393–402.

– Dialog epistolar Artur Gorovei – Constantin Gane, în AMS, X, 2011, p. 225–236.

– Trei scrisori ale Ecaterinei N. Iorga, în AMS, X, 2011, p. 191–195.

– Miron Costin: genealogie şi istorie, în LR, LX, 2011, 1, p. 77–85.

– Movileştii. Contribuţii la istoria puterii şi a familiei, în Putna, ctitorii ei şi lumea lor, Editura „Oscar Print”, Bucureşti, 2011, p. 123–144.

– Animalele Ţărilor Moldovei. Variaţiuni istorice, în RIS, XIII–XV, 2008–2010, p. 124–135.

– Documente de la Ştefan cel Mare. Observaţii pe marginea unor menţiuni vechi, în AP, VI, 2010, 2, p. 81–88.

– Despre începuturile Mănăstirii Moldoviţa, în AP, VI, 2010, 2, p. 25–38.

– Epigrafie, genealogie, istorie, în Izvoare istorice, artă, cultură şi societate. În memoria lui Constantin Bălan (1928–2005), volum coordonat de Constantin Rezachevici, Editura „Speteanu”, Bucureşti, 2010, p. 249–259.

– Trei probleme din biografia lui Ştefan cel Mare, în AP, VI, 2010, 1, p. 239–252.

– Ghervasie de la Putna şi Daniil de Strehaia, în AP, VI, 2010, 1, p. 101–117.

– Contribuţii prosopografice şi epigrafice, în SMIM, XXVIII, 2010, p. 71–98.

– Sfânta Mănăstire Putna, lucrare apărută cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Mănăstirea Putna, 2010, p. 23–39 (domnia lui Ştefan cel Mare), 41–61 (istoria Mănăstirii Putna până la 1775/1778) şi 377–383 (arhiva veche).

– Vartolomei Mazereanu. Noi contribuţii, în AP, V, 2009, 2, p. 109–120.

– Arhimandritul Vartolomei Mazereanu şi activitatea sa. Noi contribuţii, în AP, V, 2009, 1, p. 353–367.

– O controversă: „doamnele” lui Bogdan al III-lea, în SMIM, XXVII, 2009, p. 145–157.

– Pagini din istoria Iaşilor (secolul XVIII) în documente din Arhiva Sfântului Mormânt, în Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile răsăritene în secolele XIV–XIX, volum editat de Petronel Zahariuc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, p. 143–160.

– O doamnă a Moldovei care n-a existat: Nastasia, soţia lui Bogdan al III-lea, în AȘUI, s.n., Istorie, LIV–LV, 2008–2009, p. 37–49.

– Izvoarele istoriei, istoria izvoarelor. Pisania cu stemă (1492) de la cetatea Sucevei, în AP, IV, 2008, 2, p. 69–83.

– Cetatea de Scaun a Sucevei, în AP, IV, 2008, 2, p. 15–24.

– Veacul XIV. Din nou şi mereu…, în Vocaţia istoriei. Prinos profesorului Şerban Papacostea, volum îngrijit de Ovidiu Cristea şi Gheorghe Lazăr, Editura „Istros”, Brăila, 2008, p. 271–296.

– Umbra lui Dragoş. La Putna, în AP, IV, 2008, 1, p. 5–26.

– Contribuţii pentru istoria domniei lui Bogdan al III-lea, în AP, IV, 2008, 1, p. 279–294 şi patru planşe color.

– Caracterizarea Puterii în Moldova la cumpăna veacurilor XVI–XVII, în Ideologii şi reprezentări ale Puterii în Europa, studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-Petru Maleon şi Liviu Pilat, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p. 175–190.

– Informaţie, propagandă, mistificare: scrisoarea din 25 ianuarie 1475, în AP, III, 2007, 2, p. 21–26.

– Cronologii controversate în istoria lui Ştefan cel Mare. Observaţii asupra izvoarelor, în AP, III, 2007, 2, p. 75–90.

– Amintirea lui Ştefan cel Mare la Colomeea, în AP, III, 2007, 2, p. 67–74.

– Un ieromonah din Putna la Mitropolia din Bucureşti (1676–1677), în AP, III, 2007, 1, p. 79–86.

– Ultimii ctitori ai clopotului Buga de la Mănăstirea Putna (1818), în AP, III, 2007, 1, p. 47–56.

– Sever Zotta. Secvenţe biografice 1904–1940, în AȘUI, s.n., Istorie, LII–LIII, 2006–2007, p. 75–85.

– Despre rolul lui Sever Zotta în unirea Bucovinei cu România, în „Europa XXI”, XV–XVI, 2006–2007, p. 171–178.

– Doamna Elisabeta Movilă. Contribuţii pentru o biografie nescrisă, în vol. Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II. Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, p. 273–301.

– Familia lui Ieremia vodă Movilă în tablouri votive. Contribuţii la istoria Mănăstirii Suceviţa, în vol. Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II. Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, p. 35–58.

– Crinii lui Ştefan cel Mare. Între Capeţieni şi Paleologi, în vol. De Potestate.  Forme şi expresii ale Puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 215–226.

– Moldova şi „regalitatea sacră” (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în vol. De Potestate. Forme şi expresii ale Puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, p. 179–214.

– Les emblèmes impériaux de la princesse Marie Assanine Paléologuine (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în Études byzantines et post-byzantines, V, ed. Emilian Popescu şi Tudor Teoteoi, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, p. 49–87.

– „Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei”. II. Rudeniile bizantine, în SMIM, XXIV, 2006, p. 55–80.

– Principatul de Theodoro (Mangop) şi Moldova lui Ştefan cel Mare. Observaţii şi ipoteze, în vol. Marea Neagră. Puteri terestre – Puteri maritime (sec. XIII–XVIII), coord. Ovidiu Cristea, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006, p. 199–225.

– Maria Despina, doamna lui Radu cel Frumos, în AP, II, 2006, 1–2, p. 145–152.

– Ion Neculce şi tradiţiile Putnei, în AP, I, 2005, 2, p. 55–72.

– Adevărata identitate a unei broderii liturgice din tezaurul Mănăstirii Putna, în AP, II, 2006, 1–2, p. 99–104.

– Feudele ardelene ale lui Ştefan cel Mare. Observaţii pe marginea izvoarelor, în AP, I, 2005, 1, p. 123–132.

– Un dar pierdut şi posibila lui semnificaţie, în AP, I, 2005, 1, p. 35–46.

– Titlurile lui Ştefan cel Mare. Tradiţie diplomatică şi vocabular politic, în SMIM, XXIII, 2005, p. 41–78.

– Stemele lui Ştefan cel Mare de la Cetatea Albă, în SMIM, XXIII, 2005, p. 215–226.

– Gesta Dei per Stephanum Voievodam, în Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, p. 389–414.

– Însemnele imperiale ale doamnei Maria Asanina Paleologhina (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, p. 81–112.

– „Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei” (I), în SMIM, XXII, 2004, p. 9–50.

– Un ctitor uitat la Putna şi asocierea la atributele puterii suverane, în SMIM, XXI, 2003, p. 257–270.

– Mucenicia Sfântului Ioan cel Nou. Noi puncte de vedere, în vol. Închinare lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, Editura „Istros”, Brăila, 2003, p. 555–572.

– Un dar uitat al lui Petru Rareş la Mănăstirea Dionysiou, în vol. Omagiu Virgil Cândea la 75 de ani, coordonator Paul H. Stahl, I, Editura Academiei Române & Editura „Roza Vânturilor”, Bucureşti, 2002, p. 323–330.

– Documente regăsite dintr-o arhivă pierdută (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în SMIM, XX, 2002, p. 45–51.

– Stema Moldovei şi a voievozilor ei (secolele XIV–XVI), în „Herb”, I (VI), 1999, 1–2, p. 13–22.

– Dimitrie Cantemir (1673–1723), în ArhGen, VI (XI), 1999, p. 27–30.

– Integrare şi asimilare în societatea românească, în ArhGen, VI (XI), 1999, p. 261–268.

– „Semne și minuni” pentru Ștefan voievod. Note de mentalitate medievală (în colaborare cu Maria Magdalena Székely), în SMIM, XVI, 1998, p. 49–64.

– Circulaţia „Herodotului” de la Coşula: explicaţii genealogice pentru un fenomen cultural, în ArhGen, V (X), 1998, 3–4, p. 155–169.

– Neamul lui Miron vodă Barnovschi, în ArhGen, V (X), 1998, 1–2, p. 141–154.

– Un document fără pecete şi o pecete fără document, în vol. In honorem Paul Cernovodeanu, Violeta Barbu edita, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1998, p. 95–102.

– Mic îndreptar de heraldică (nu numai) ieşeană, în ArhGen, IV (IX), 1997, 1–2, p. 305–339.

– Neamul mitropolitului Anastasie Crimca. Noi precizări, în ArhGen, IV (IX), 1997, 1–2, p. 119–124.

– Note de antroponimie medievală, în ArhGen, IV (IX), 1997, 1–2, p. 51–58.

– Rude şi înrudiri necunoscute ale lui Petru Rareş, în RI, VIII, 1997, 7–8, p. 467–476.

– Familii boiereşti române cu multiplă legitimare nobiliară, în ArhGen, III (VIII), 1996, 3–4, p. 233–236.

– „Din Purice – Movilă” şi „Barnovschi-Moghilă”. Două explicaţii (nu numai) genealogice, în ArhGen, III (VIII), 1996, 3–4, p. 327–332.

– Formation et évolution de la frontière de la Moldavie médiévale, în RRH, XXXV, 1996, 3–4, p. 131–136.

– Originea socială a înaltului cler monahal, în ArhGen, II (VII), 1995, 3–4, p. 183–190.

– Cu privire la heraldica medievală românească, în ArhGen, II (VII), 1995, 1–2, p. 273–284.

– Steme moldoveneşti augmentate în Polonia, în ArhGen, II (VII), 1995, 1–2, p. 305–314.

– „Nepoţii Balicăi”, „săminţenia Movileştilor”, în ArhGen, I (VI), 1994, 3–4, p. 123–132.

– Vechi însemnări genealogice ale familiei Abaza, în ArhGen, I (VI), 1994, 1–2, p. 163–170.

– Clanuri, familii, autorităţi, puteri (Moldova, secolele XV–XVII), în ArhGen, I (VI), 1994, 1–2, p. 87–93.

– Relații bisericești româno-ruse în secolele XV–XVIII, în AIIX, XXXI, 1994, p. 601–609.

– Moldova lui Vasile Lupu şi Arhiepiscopia de Ohrida, în AIIX, XXXI, 1994, p. 111–117.

– Când a primit Lupu vornicul domnia Moldovei ?, în AIIX, XXXI, 1994, p. 3–8.

– Fragmente pentru o antropologie socială (Moldova secolului XVII), în AMM, XII–XIV, 1990–1992, p. 165–177.

– Genealogia domnilor Moldovei în veacul XIV, în AIIX, XXX, 1993, p. 623–651.

– Urecheştii – model de ascensiune socială, în AIIX, XXIX, 1992, p. 501–507.

– 1473: Ştefan, Moldova şi lumea catolică, în AIIX, XXIX, 1992, p. 75–83.

– Un bilanț și un program, în AIIX, XXVIII, 1991, p. 349–351.

– Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoșii, înrudirile și calea spre tron (în colaborare cu Mihai Sorin Rădulescu), în AIIX, XXVII, 1990, p. 223–237 + planșe genealogice.

– Semnificaţia unor documente false din veacul XVIII: 1. „Cartea sobornicească” din 1 ianuarie 1752, în AIIAI, XXVI, 1989, 1, p. 431–480.

– La începutul relaţiilor moldo-bizantine: contextul întemeierii Mitropoliei Moldovei, în Românii în istoria universală, III, 1, coordonatori: I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1988, p. 853–880.

– Spre unificarea istoriografiei naţionale: „Cronica paralelă” (Iaşi, 1733), în AIIAI, XXV, 1988, 2, p. 139–185.

– Între Vasile Buhăescul şi Vasile Buzilă. O problemă de „paternitate” literară, în AIIAI, XXV, 1988, 1, p. 445–452.

– Cu privire la patriciatul orăşenesc în Moldova medievală. Câteva observaţii preliminare, în AIIAI, XXV, 1988, 1, p. 253–265.

– „Școala nouă” de istorie. Mărturii documentare (III) (în colaborare cu Lucian Nastasă și Petre Țurlea), în AIIAI, XXIV, 1987, 2, p. 417–454.

– La începuturile oraşului Bacău, în „Carpica”, XVIII–XIX, 1986–1987, p. 265–283.

– Alianţe dinastice ale domnilor Moldovei în secolele XIV–XVI, în Românii în istoria universală, II, 1, coordonatori: I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1987, p. 685–697.

– O colaborare culturală în veacul XVIII şi implicaţiile ei, în AIIAI, XXIV, 1987, 2, p. 333–348.

– Note şi îndreptări pentru istoria Mitropoliei Moldovei (II). I. Egumeni ai mănăstirii Bistriţa în veacurile XVI–XVIII; II. O biografie nescrisă: Mitropolitul Gheorghe IV al Moldovei, în MMS, LXIII, 1987, 4, p. 69–82.

– Un cărturar uitat: logofătul Grigoraş, în AIIAI, XXIII, 1986, 2, p. 681–698.

– „Școala nouă” de istorie. Mărturii documentare (II) (în colaborare cu Lucian Nastasă și Petre Țurlea), în AIIAI, XXIII, 1986, 1, p. 355–396.

– Strămoșii cunoscuți ai lui N. Iorga (în colaborare cu Mihai Sorin Rădulescu), în AMM, VII–VIII, 1985–1986, p. 427–443.

– Un episod din „recuperarea” Bizanţului: prima „operă” a spătarului Nicolae „Milescu”, în AIIAI, XXII, 1985, 2, p. 441–460.

– Aux débuts des rapports moldo-byzantins, în RRH, XXIV, 1985, 3, p. 183–207.

– „Școala nouă” de istorie. Mărturii documentare (I) (în colaborare cu Lucian Nastasă și Petre Țurlea), în AIIAI, XXII, 1985, 1, p. 335–376.

– Nicolae (Milescu) spătarul. Contribuţii biografice, în AIIAI, XXI, 1984, p. 179–192.

– Armoiries et rapports politiques: le „cas” moldave au XIV^e siècle, în RRH, XXIII, 1984, 2, p. 117–128.

– Tradiţia „descălecatului”: înţelesuri şi confuzii, în AIIAI, XX, 1983, p. 89–105.

– Note de istorie medievală suceveană, în „Suceava. Anuarul Muzeului Judeţean”, X, 1983, p. 187–227.

– Alliances dynastiques des princes moldaves (XIV^e – XVI^e siècles), în Comunicaciones al XV Congreso de las Ciencias Genealogica y Heráldica, Madrid, 19–25 septiembre 1982, II, Madrid, 1983, p. 167–178.

– La paix moldo-ottomane de 1486 (Quelques observations en marge des textes), în RRH, XXI, 1982, 3–4, p. 405–421.

– P. P. Panaitescu – coordonate ale unei evoluţii, în AIIAI, XIX, 1982, p. 499–523.

– Pacea moldo-otomană din 1486. Observaţii pe marginea unor texte, în RdI, 35, 1982, 7, p. 807–821.

– Mărturiile unui document, în CI, s.n., XII–XIII, 1981–1982, p. 307–316.

– Petru Movilă. Contribuţii, în MMS, LVII, 1981, p. 704–716.

– Pe marginea unei filiaţii incerte: Maria Movilă – fiica lui Petru Rareş, în CI, s.n., XI, 1980, p. 325–330.

– Note şi îndreptări pentru istoria Mitropoliei Moldovei (I), în MMS, LVI, 1980, p. 77–83.

– Moldova în „Casa Păcii”. Pe marginea izvoarelor privind primul secol de relaţii moldo-otomane, în AIIAI, XVII, 1980, p. 629–667.

– Anastasie Crimca. Noi contribuţii, în MMS, LV, 1979, p. 144–159.

– 1473 – un an-cheie al domniei lui Ştefan cel Mare, în AIIAI, XVI, 1979, p. 145–149.

– Poziţia internaţională a Moldovei în a doua jumătate a veacului al XIV-lea, în AIIAI, XVI, 1979, p. 187–219.

– L’État roumain de l’Est des Carpates: La succession et la chronologie des princes de Moldavie au XIV^e siècle, în RRH, XVIII, 1979, 3, p. 473–506.

– Cu privire la data primelor monede moldoveneşti, în „Suceava. Anuarul Muzeului Judeţean”, V, 1978, p. 567–571.

– Activitatea diplomatică a marelui logofăt Ioan Tăutu, în „Suceava. Anuarul Muzeului Judeţean”, V, 1978, p. 237–251.

– Observaţii noi într-o controversă veche (familia Ghica din Moldova), în AIIAI, XV, 1978, p. 315–324.

– Domnia lui Ștefan Lăcustă, în vol. Petru Rareș, redactor coordonator Leon Șimanschi, Editura Academiei, București, 1978, p. 161–174.

– Domnia lui Alexandru Cornea, în vol. Petru Rareș, redactor coordonator Leon Șimanschi, Editura Academiei, București, 1978, p. 175–178.

– Familia lui Petru Rareș, în vol. Petru Rareș, redactor coordonator Leon Șimanschi, Editura Academiei, București, 1978, p. 266–270.

– Une ancienne famille moldave: le logothète Tăutu et sa descendance, în 12. Internationaler Kongress für genealogische und heraldische Wissenschaften, München, 1974, Kongressbericht, vol. Genealogie, Stuttgart, 1978, p. 157–163.

– Pe marginea unor studii de genealogie şi heraldică, în RdI, 30, 1977, 8, p. 1531–1538.

– O lămurire: domnia ereditară a familiei Movilă, în RdI, 28, 1975, 7, p. 1091–1094.

– Note istorice şi genealogice cu privire la urmaşii lui Ştefan cel Mare, în SMIM, VIII, 1975, p. 185–200.

– Autour de la paix moldo-turque de 1489, în RRH, XIII, 1974, 3, p. 535–544.

– Îndreptări cronologice la istoria Moldovei în veacul al XIV-lea, în AIIAI, X, 1973, p. 99–121.

– Les armoiries de la Moldavie et de ses princes règnants (XIV^e – XVI^e siècles), în Recueil du 11^e Congrès International des Sciences Généalogique et Héraldique, Liège, 1972, Braga (Portugalia), 1973, p. 263–270.

– Cantemireştii. Eseu genealogic, în RA, L, 1973, 3, p. 481–512.

– Înrudirile cronicarului Grigore Ureche, în ALIL, XXIV, 1973, p. 109–126.

– Strămoşii cunoscuţi ai principelui Al. I. Cuza, în Cuza Vodă – in memoriam, coordonatori L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Editura „Junimea”, Iaşi, 1973, p. 25–32.

– Cu privire la metodologia cercetărilor de genealogie medievală moldovenească, în RA, L, 1973, 2, p. 285–291.

– Contribuţii la genealogia familiei domnitoare Tomşa, în RA, XLVIII, 1971, 3, p. 375–390.

– Găneştii şi Arbureştii (Fragmente istorice, 1538–1541), în CI, II, 1971, p. 143–159.

– Biserica de la Volovăţ şi mormântul lui Dragoş vodă, în MMS, XLVII, 1971, 5–6, p. 374–383.

– Preţuitori ai arhivelor. Artur Gorovei, în RA, XII, 1969, 2, p. 257–262.

– Mănăstirea Trestiana, în MMS, XLIV, 1968, 9–10, p. 562–568.

– Scrisori din timpul Războiului pentru Independenţă, în RA, X, 1967, 1, p. 283–300.

Echipe de cercetare – granturi Gorovei S