Zahariuc Petronel

Domnia lui Gheorghe Ştefan, susţinută la 15.05.2002, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, cu distincţia Magna Cum Laude, publicată în 2003, sub titlul Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003, 609 p. + 14 pl., distinsă cu premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române.

Petronel Zahariuc, De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istorie a Bisericii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, 302 p. (+ ilustraţii).

Petronel Zahariuc, Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003, 609 p. + 14 pl.

• în străinătate:

Φλορίν Μαρινέσκου, Petronel Zahariuc, Άννα Στεφάνάτου, Ρουμανικά έγγραφα του Αγίου Όρους. Αρχείο Ίερας Μονης Ξηροποτάμου, τόμος δεύτερος, Άθήνα, 2014, 675 p.

Ρουμανικa eγγραφα του Αγίου Oρους. Αρχείο Ιερaς Μονhς Αγίου Παυλου, Atena, 2002, 600 p.: autori: Florin Marinescu, în colaborare cu Petronel Zahariuc, I. Caproşu, Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely.

• în ţară:

Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, vol. X (1599-1603), vol. întocmit de Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Cătălina Chelcu, Sorin Grigoruţă, Silviu Văcaru, Ed. Academiei Române, București, 2024, 801 p.

Ieromonahul Andronic, Călătoria la Ierusalim (1859), editori Petronel Zahariuc, Sorin Grigoruță, Editura Doxologia, 2023, 289 p.

Documente româneşti din arhiva mănăstirilor Dohiar (Muntele Athos) și Slobozia lui Enache (Ialomița), vol. editat de Petronel Zahariuc, Florin Marinescu, Ioan-Augustin Guriță, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2019, 723 p.

Petronel Zahariuc, Gheorghe Lazăr, Dimiter Peev, Ivan Biliarsky (editori), Documente româneşti din arhiva mănăstirii Zograf de la Muntele Athos. Studiu introductiv de Petronel Zahariuc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2019, 636 p.

Chiriac Râmniceanul, Despre mănăstirile de la Muntele Athos și din Țara Românească și despre „rugăciunea lui Iisus” (ediție de Petronel Zahariuc), în Românii și Creștinătatea Răsătiteană (secolele XIV-XX), vol. editat de Petronel Zahariuc, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 657-693.

Documente româneşti din arhiva mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos, vol. editat de Petronel Zahariuc, în colaborare cu Florin Marinescu şi Dumitru Nastase, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2016, 828 p.

Ieromonahul Andronic, Călătoria la Muntele Athos (1858-1859), editor Petronel Zahariuc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015, 251 p.

Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Cătălina Chelcu, Sorin Grigoruţă (editori), Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, vol. IX (1593-1598), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014, 663 p.

Documentele familiei Miclescu. Colecţia Emil S. Miclescu, volum întocmit de Petronel Zahariuc şi Lucian Lefter. Cuvânt înainte de Sandu Miclescu, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, 565 p.

Documente româneşti din Arhiva Mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos, vol II, (în colaborare cu Florin Marinescu şi Ioan Caproşu), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, 323 p.

Documente româneşti din arhiva mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2010, 377 p. (în colaborare cu Florin Marinescu) Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, vol. XXVIII (1645-1646), îngrjit de Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Silviu Văcaru şi Cătălina Chelcu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, 725 p.

Documente româneşti din Arhiva Mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, vol. I, editat de Florin Marinescu, Ioan Caproşu, Petronel Zahariuc, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005, 484 p.

Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, vol. XXVII (1643-1644), editat de Petronel Zahariuc, Cătălina Chelcu, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Nistor Ciocan şi Dimitrie Ciurea, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, 743 p.

Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. I. Acte interne (1408-1660), editat de Ioan Caproşu, Petronel Zahariuc, Editura “Dosoftei”, Iaşi, 1999, 686 p.

• în străinătate:

Romanians and Mount Athos. Monasteries, Archives, Pilgrimages, volum editat de Petronel Zahariuc, Editura Peter Lang, Berlin, Bern, Bruxelles, New York, Oxford, Warszawa, Wien, 2025, 756 p. (preprint).

• în țară:

Artă, școală și politică națională. Prinos închinat profesorului Ion I. Solcanu la îmălinirea a 80  de  ani,  editori  Petronel  Zahariuc,  Adrian-Bogdan  Ceobanu,  Editura  Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2023, 459 p.

Istoria ca pasiune. Studii oferite profesorului Alexandru-Florin Platon la împlinirea a 65 de ani,  editori  Petronel  Zahariuc,  Laurențiu  Rădvan,  Liviu  Pilat,  Editura  Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2022, 910 p.

Istoria Catedralei și a ansamblului mitropolitan din Iași, volum editat de Petronel Zahariuc și Daniel Isai, Editura Doxologia, Iași, 2021, 920 p.

Românii și Creștinătatea Răsăriteană (secolele XIV-XX), vol. editat de Petronel Zahariuc, Editura Doxologia, Iași, 2021, 696 p.

160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza, editori Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2020, 666 p.

Marea Unire a Românilor (1918). Istorie și actualitate/ The Great Union of the Romanians (1918) – History and Actuality, vol. editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Vițalaru, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, număr special , s. n., istorie, LXIV, 2018, 715 p.

Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte (sec. XIV-XX). In honorem Florin Marinescu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017, 558 p.

Aut  viam  inveniam  aut  faciam.  In  honorem  Ştefan  Andreescu,  Editura  Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, 651 p. (editor, în colaborare cu Ovidiu Cristea şi Gheorghe Lazăr).

Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în secolele XIV-XIX, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, 448 p.

In honorem Ioan Ciupercă. Studii de istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale, editat de Lucian Leuştean, Petronel Zahariuc şi Dan Constantin Mâţă, Editura Universităţii “Alexadru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, 758 p.

Ştefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, volum editat de Petronel Zahariuc şi Silviu Văcaru, Editura “Alfa”, Iaşi, 2003 (a apărut în 2004), 456 p. (volum editat sub egida Academiei Române, la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”).

In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, volum îngrijit de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Editura Polirom, Iaşi, 2002, 520 p.

Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, Editura Karl A. Romostorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021, vol. I-V; coordonator zonal (din partea Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, Academia Română) și autor al vocilor: ANASTASIE ieromonah, ANDRONACHE Ștefan, AZARIE, BĂRBULESCU Ilie, BÂZGAN Melentina, BOGA L. T., BOGDAN N[icolae] A[ndriescu], BURAC Constantin, CHELCU Cătălina, CHELCU Marius, CHIRILĂ Ina, CIHODARU Constantin, CIUREA Dimitrie, COJOCARU Alexie (Mihail-Ovidiu), COSTĂCHESCU Mihai, COSTIN Miron, CRONICA ANONIMĂ RACOVIŢEANĂ, CRONICA MOLDO- POLONĂ, CRONICA MOLDO-GERMANĂ, CRONICA MOLDO-RUSĂ, CRONICA PARALELĂ A ŢĂRII ROMANEŞTI ŞI A MOLDOVEI, CRONICI ŞI POVESTIRI ISTORICE VERSIFICATE, DOSOFTEI mitropolitul, EFTIMIE, EUSTRATIE logofătul, GHEORGHE IV, mitropolitul Moldovei, GHERASIM Putneanul, GIOSAN Mihai, GONȚA Alexandru I., GORE Paul (Pavel), GOROVEI Artur, GRIGORAŞ logofătul Mitropoliei Moldovei, GRIGORUȚĂ Sorin, GURIȚĂ Ioan-Augustin, IFTIMI Sorin, LARIONESCUL Traian, LAZĂR Mariana, LEFTER Lucian-Valeriu, LETOPISEŢUL DE CÂND S-A INCEPUT, CU VOIA LUI DUMNEZEU, ŢARA MOLDOVEI, LETOPISEȚUL DE LA PUTNA, LUCHIAN Nicolae Cătălin, LUTIC Marcel, MACARIE, MARINESCU Florin, MAZAREANUL Vartolomei, MERIȘCA Costin, MÎRZA Mihai, NASTASE Dumitru, NĂDEJDE Ioan, NIȚĂ-DANIELESCU Daniel, PARADAIS Claudiu, PAVLESCU Eugen, PĂLTĂNEA Paul, PETCU Marcu (Marian), PLATON Alexandru-Florin, PRODAN Gheorghe-Dănuț (Dan), PUNGĂ Gheorghe, RACU Bogdan, RĂDVAN Laurențiu, SĂLĂVĂSTRU Andrei Constantin, SIMION DASCĂLUL, SION Ion T., SOLCANU Ion I., STURDZA Mihai Dim., ȘTEFĂNESCU I. D., TABAN Iustin (Ionuț), TURDEANU Emil,
UNGUREANU Mihai-Răzvan, URECHE Grigore, VĂCARU Silviu, VICOVAN Ion, ZOTTA Sever.

Iaşi – oraş al diversităţii. Categorii etnice şi minorităţi în secolele XV-XX: aspecte sociale, economice şi culturale, Ed. Ars Longa, Iaşi, 2015, p. 78-111 (coordonator Laurenţiu Rădvan, în colaborare cu Petronel Zahariuc, Dan-Dumitru Iacob, Ionuț Nistor)

Istoria Universităţii din Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, coordonatori Gheorghe Iacob, Alexandru-Florin Platon: capitolul Învăţământul din Moldova în secolele XVI-XVII, p. 47-80.

Mănăstirea Hadâmbu – 350 de ani de istorie şi spiritualitate, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2009: capitolele Istoria mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul) – de la întemeiere la începutul veacului al XVIII-lea, p. 17-111 şi Muzeul mănăstirii Hadâmbul. Catalog, p. 261-321 (acest capitol în colaborare cu Daniela Livadaru).

Monografia comunei Luizi – Călugăra, în colaborare cu Antonel-Aurel Ilieş (coord.), Daniela Butnaru, Anton Coşa, Ioan Dănilă, Anton Despinescu, Ion Ilieş, Editura “Serafica”, Roman, 2009, 578 p.

Mărgineni – un sat la porţile Bacăului, în colaborare cu Dănuţ Doboş, Daniela Butnaru, Anton Coşa, Editura „Sapientia”, Iaşi, 2009, 308 p.

De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, în colaborare cu Dumitru Nastase, Ştefan S. Gorovei, Benoît Joudiou, Sorin Iftimi, Maria Magdalena Székely şi Petre Ş. Năsturel, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, 629 p.

Adjudeni. Şase veacuri de prezenţă istorică pe valea Siretului, în colaborare cu Dănuţ Doboş, Lucia Cireş, Daniela Butnaru, Pr. Anton Dancă, Pr. Claudiu Dumea, Pr. Emil Dumea, Pr. Cristinel Farcaş, Ed. “Sapientia”, Iaşi, 2005, 455 p.

Gherăeşti un sat din ţinutul Romanului, în colaborare cu Ion. H. Ciubotaru, Anton Despinescu, Dănuţ Doboş şi Dragoş Moldovanu, Ed. “Presa Bună”, Iaşi, 2003, 393 p.

Istoria românilor. Teste-grilă pentru bacalaureat şi admitere în învăţământul superior, în colaborare cu Lucian Leuştean, Editura Polirom, Iaşi, 2001, 220 p.

Limba slavă veche (suport de curs), Facultatea de Istorie, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Centrul pentru Învăţământ Deschis la Distanţă şi Conversie profesională, 1999, Iaşi, 48 p.

• în străinătate:

Szerencsének elegyes forgása. II. Rácóczi György és kora, szekesztette Kárman Gábor és Szabó András Péter, Ed. L’Harmattan, Budapest, 2009: capitolul Gheorghe Ştefan moldvai vajda és II. Rákóczi György erdélyi fejedelm kapcsolata, p. 61-96.

Grigore Ureche and Simion Dascălul, în Christian-Muslim Relations a Bibliographical History, Volume 10, Ottoman and Savafid Empires (1600-1700), editet by David Thomas and John Chesworth, Ed. Brill, Leiden-Boston, 2017, p. 374-383.

Petronel Zahariuc, Documents roumains d’avant 1500 dans les archives des monastères du Mont Athos. – în Travaux et Mémoires, tome XXIII/2, Lire les Archives de l’Athos. Actes du colloque réuni à Athènes du 18 au 20 novembre 2015 à l’occasion des 70 ans de la collection refondée par Paul Lemerle, édités par Olivier Delouis et Kostis Smyrlis, Collège de France – CNRS, Centre de Recherche d’Histoire et Civilization de Byzance (Association des Amis du Centre d’Histoire et Civilisation de Byzance), Paris, 2019, p. 607-639.

Връзките на Молдова със Зографския монастир на Света Гора. Саъстояние на проучванията, în Зографски Съборник. Зографската архив и библиотека. Изследования и перспективи, vol. editat de D. Peev, M. Dimitrova, G. Banev, L. Nenova, Mănăstirea Zograf (Universitatea „Sf. Climent Ohridski”), Muntele Athos (Sofia), 2019, p. 243-255.

Чек-лист на влахо-молдавските документи в архива на Зографския манастир, în Зографски Съборник. Зографската архив и библиотека. Изследования и перспективи, vol. editat de D. Peev, M. Dimitrova, G. Banev, L. Nenova, Mănăstirea Zograf (Universitatea „Sf. Climent Ohridski”), Muntele Athos (Sofia), 2019, p. 256-317, 908-911 (în colaboare cu Gheorghe Lazăr, Dimiter Peev, Ivan Biliarsky).

Le sceau le plus ancien de Câmpulung Moldovenesc, în Persevera lucere. Studia in memoriam Octaviani Bounegru, Edited by Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba, Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2021, p. 325-340.

The Cult of the Dead in Moldavia (Seventeenth-Early Nineteenth Centuries). Between Liturgical Norm and Social Practice, în Angela Jianu and Gheorghe Lazăr (eds.), Pro Refrigerio Animae: Death and Memory in East-Central Europe fourteenth-nineteenth Centuries, Routledge, London and New-York, 2023, p. 32-51; versiunea românească: Aspecte ale cultului morților în Moldova (secolul al XVII-lea – începutul secolului al XIX-lea) – între normă liturgică și practica socială, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, t. XL, 2023, p. 43-68.

Contributions to the History of the Balș Family in the Eigteenth and Early Nineteenth Centuries (Testaments and Dowry Papers), în Arrangements before the „Great Passage”. Testamentary Practices ant their Implications (Western Europe and the Romanian Lands, 16^th-19^th Centuries), edited by Gheorghe Lazăr, Hartung-Gorre Publishers, Konstanz, 2023, p. 127-162; versiunea românească: Contribuții la istoria familiei Balș în secolul al XVIII-lea- începutul secolului al XIX-lea, după testamente și foi de zestre, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, LXIX, 2023, p. 95-122.

• în ţară:

Biserica și școala în vremea Cantemireștilor. Idei și fapte, în vol. Dimitrie Cantemir – 300. Lucrările Simpozionului Internațional „Dimitrie Cantemir”, 9-11 noiembrie 2023, Iași, editori: Ion Vicovan, Cristian-Alexandru Barnea, Eduard Rusu, Editura Doxologia, Iași, 2025, 63-98.

„Laudatio” cu ocazia conferirii titlului de membru de onoare al Institutului „A. D. Xenopol” domnului profesor dr. Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române, în Provocările istoriei. Concepte, surse metodologii. Lucrările Conferinței Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, ediția a IV-a, 2023, editori: Leonidas Rados, Mihai-Cristian Amăriuței, Alexandru D. Aioanei, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2024, p. 17-22.

Un document de danie pentru Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos) și alte trei documente slavo-române privitoare la istoria Moldovei în secolul al XVI-lea, în volumul „Multum laboravistis propter nos et propter bonum pacis et unionis”: episoade și reverberații ale Evului Mediu. Profesorului Ioan-Aurel Pop, în al șaptezecilea an al vieții, coordonatori: Adinel C. Dincă, Alexandru Simon, Presa Universitară Clujeană, 2025, p. 386-402.

Din istoria ținutului Herța: târgul Herța, satul Mogoșești și bisericile ctitorite de familia Holban, în Artă, școală și politică națională. Prinos închinat profesorului Ion I. Solcanu la împlinirea a 80 de ani, editori Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2023, p. 135-205.

Cuvânt înainte la Artă, școală și politică națională. Prinos închinat profesorului Ion I. Solcanu la împlinirea a 80 de ani, editori Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2023, p. 7-13.

Despre un boier mic (Ionașco Isăcescu) și despre marile sale ctitorii (mănăstirile Runcu, Ilișești și Drăgești), în Familii, reședințe și ctitorii boierești din Moldova și Țara Românească din Moldova și Țara Românească (secolele XV-XVII), vol. îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2023, p. 216- 253.

Un document despre franciscanii din Moldova (1709) și alte câteva despre legăturile Moldovei cu Transilvania, în vol. Pasiune și rigoare. Noi tentații istoriografice. Omagiu profesorului Ovidiu Ghitta, editori Ionuț Costea, Radu Mârza, Valentin Orga, Editura Argonaut/Mega, Cluj-Napoca, 2022, p. 755-773.

Cuvânt înainte la Carte veche și bibliofilă din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni. Catalog elaborat de Mariana Lazăr, Editura Muzeului Național Cotroceni, București, 2022, p. 5-8.

Un capitalist din Moldova Vechiului Regim: Andrei Pavli, în Istoria ca pasiune. Studii oferite profesorului Alexandru-Florin Platon la împlinirea a 65 de ani, editori Petronel Zahariuc, Laurențiu Rădvan, Liviu Pilat, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2022, p. 437-467.

Prefață la Mariana Lazăr (editor), Mănăstirea Cotroceni în documente (secolele XVII-XIX), Editura Muzeului Național Cotroceni, 2021, p. 7-11.

Contribuții la istoria Mitropoliei Moldovei și a Catedralei Mitropolitane din Iași de la mijlocul secolului al XVI-lea la mijlocul secolului al XVIII-lea, în Istoria Catedralei și a ansamblului mitropolitan din Iași, volum editat de Petronel Zahariuc și Daniel Isai, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 19-174.

Manuscrise și cărți slave și românești din Biblioteca „Dumitru Stăniloae” a Bibliotecii Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: completări și îndreptări, în Istoria Catedralei și a ansamblului mitropolitan din Iași, volum editat de Petronel Zahariuc și Daniel Isai, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 797-816.

Introducere <Studiu introductiv> la Documente româneşti din arhiva mănăstirilor Dohiar (Muntele Athos) și Slobozia lui Enache (Ialomița), vol. editat de Petronel Zahariuc, Florin Marinescu, Ioan-Augustin Guriță, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2019, p. 5-37.

Studiu introductiv, la Documente româneşti din arhiva mănăstirii Zograf de la Muntele Athos, vol. editat de Petronel Zahariuc, Gheorghe Lazăr, Dimiter Peev, Ivan Biliarsky, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2019, p. 5-100.

„Pomelnicele Zografului”. Noi informații despre legăturile dintre Țările Române și mănăstirea Zograf de la Muntele Athos (începutul secolelui XV – începutul secolului XIX), în Românii și Creștinătatea Răsăriteană (secolele XIV-XX), vol. editat de Petronel Zahariuc, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 603-655.

Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei. Letopisețul de la Putna, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, coordonator zonal Petronel Zahariuc, Ed. Karl A. Romostorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021, vol. III, p. 47-49.

Cronica moldo-germană; Cronica moldo-polonă; Cronica moldo-rusă, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I, p. 677-679.

Macarie. Eftimie. Azarie. Anastasie ieromonah, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I (Anastasie ieromonah) p. 40, (Azarie) p. 108-109, II (Eftimie), p. 164- 165, III (Macarie), p. 87.

Grigore Ureche. Simion Dascălul, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol.II (Grigore Ureche), p. 387-389, vol. V (Simion Dascălul), p. 77-78.

Eustratie logofătul, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. II, p. 190-191.

Miron Costin, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I, p. 643-645. Dosoftei mitropolitul, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. II, p. 98-99.

Cronica anonimă racovițeană, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I, p. 677.

Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I, p. 679-680.

Gheorghe IV mitropolitul Moldovei. Grigoraș logofătul Mitropoliei, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. II, p. 284 (Gheorghe IV mitropolitul Moldovei), p. 369 (Grigoraș logofătul Mitropoliei).

Vartolomei Mazereanul, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. III, p.166-167.

Gherasim Putneanul, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. II, p. 291.

Cronici si povestiri istorice versificate, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I, p. 680.

Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, coordonator zonal Petronel Zahariuc, vol. II (A-C), Editura Karl A. Romostorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021 (ANDRONACHE Ștefan, BĂRBULESCU Ilie, BÂZGAN Melentina, BOGA L. T., BOGDAN N[icolae] A[ndriescu], BURAC Constantin, CHELCU Cătălina, CHELCU Marius, CHIRILĂ Ina, CIHODARU Constantin, CIUREA Dimitrie, COJOCARU Alexie (Mihail-Ovidiu), COSTĂCHESCU Mihai).

Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, coordonator zonal Petronel Zahariuc, vol. II (D-K), Editura Karl A. Romostorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021 (GIOSAN Mihai, GONȚA Alexandru I., GORE Paul (Pavel), GOROVEI Artur, GRIGORAŞ logofătul Mitropoliei Moldovei, GRIGORUȚĂ Sorin, GURIȚĂ Ioan-Augustin, IFTIMI Sorin).

Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, coordonator zonal Petronel Zahariuc, vol. III (L-N), Editura Karl A. Romostorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021 (LARIONESCUL Traian, LAZĂR Mariana, LEFTER Lucian-Valeriu, LUCHIAN Nicolae Cătălin, LUTIC Marcel, MARINESCU Florin, MERIȘCA Costin, MÎRZA Mihai, NASTASE Dumitru, NĂDEJDE Ioan, NIȚĂ- DANIELESCU Daniel).

Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, coordonator zonal Petronel Zahariuc, vol. IV (O-R), Editura Karl A. Romostorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021 (PARADAIS Claudiu, PAVLESCU Eugen, PĂLTĂNEA Paul, PETCU Marcu (Marian), PLATON Alexandru-Florin, PRODAN Gheorghe-Dănuț (Dan), PUNGĂ Gheorghe, RACU Bogdan, RĂDVAN Laurențiu).

Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, coordonator zonal Petronel Zahariuc, vol. V (P-Z), Editura Karl A. Romostorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021 (SĂLĂVĂSTRU Andrei Constantin, SION Ion T., SOLCANU Ion I., STURDZA Mihai Dim., ȘTEFĂNESCU I. D., TABAN Iustin (Ionuț), TURDEANU Emil, UNGUREANU Mihai-Răzvan, VĂCARU Silviu, VICOVAN Ion, ZOTTA Sever).

„Popa Vârnav zice da!” Noi informații din biografia unui unionist: Sofronie (Scarlat) Vârnav/ «Le Prêtre Vârnav dit oui!» de nouvelles informations concernant la biographie d’un unioniste: Scarlat (Sofronie) Vârnav, în 160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza, volum editat de Petronel Zahariuc, Adrian- Bogdan Ceobanu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2020, p. 111-184.

Despre același ieromonah Andronic de la mănăstirile Neamț și Secu, însă despre o altă călătorie: la Ierusalim (1859), în Historia est Magistra Vitae. Civilizație, valori, paradigme, personalități. In honorem profesor Ion Eremia, vol. coordonat de Liliana Rotaru, Biblioteca Științifică Centrală, Secția editorial-poligrafică, Chișinău, 2019, p. 234-243.

Contribuții la istoria familiei Vârnav de la sfârșitul secolului al XVI-lea până în domnia lui Ioniță Sandu Sturza, în Local și național la 100 de ani de la Marea Unire. Reflecții botoșănene, coordonatori Adrian-Bogdan Ceobanu, Dănuț Huțu, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2019, p. 21-88.

«Au milieu de l’étranger». Deux documents de donation pour le monastère de Lipnic de Bulgarie, dans Au Nord au Sud du Danube/North and South of the Dabube. Dynamiques politiques, sociales et religieuses dans le passé/Political, Social and Religious Aspects of the Past, sous la direction de /edited by Snezhana Rakova, Gheorghe Lazăr, Brăila 2019, p. 153- 166.

Cuvânt înainte, la Sergius Ciocanu, Orașul Chișinău. Începuturi, dezvoltare urbană, biserici (secolele XV-XIX), Ed. Cartdidact, Chișinău, 2017, 265 p., p. 5-10.

Din corespondența unui călugăr român la Muntele în secolul al XIX-lea: Maxim hagiul, în Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte (sec. XIV-XX). In honorem Florin Marinescu, editor Petronel Zahariuc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017, p. 183-256.

O viață închinată cercetării documentelor românești de la Sfântul Munte Athos, în Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte (sec. XIV-XX). In honorem Florin Marinescu, editor Petronel Zahariuc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017, p. 11-16.

Câteva consideraţii despre preoţimea ortodoxă şi moravurile credincioşilor din Moldova (mijlocul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea), în volumul Sexualitate şi discurs politico-religios în societatea românească premodernă, editat de Constanţa Vintilă Ghiţulescu, Editura Universitatăţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2016, p. 65-81.

Începutul domniei lui Ioniţă Sandu Sturza. Un fragment din istoria anului 1822, în volumul In honorem Mircea Ciubotaru, editori Lucian-Valeriu Lefter, Mihai-Bogdan Atanasiu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015, p. 487-551.

Bacşişuri, mătăsuri şi argintării. Călătoria boierilor moldoveni la Constantinopol în 1822, în volumul Avere, prestigiu şi cultură materială în surse patrimoniale. Inventare de averi din secolele XVI-XIX, editor Dan Dumitru Iacob, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015, p. 311-370.

Contribuţii privitoare la istoria învăţământului în Iaşi, în perioada de trecere de la Evul Mediu la epoca modernă, în volumul Iaşi – oraş al diversităţii. Categorii etnice şi minorităţi în secolele XV-XX: aspecte sociale, economice şi culturale, coordonator Laurenţiu Rădvan, Editura Ars Longa, Iaşi, 2015, p. 78-111.

Un document despre începuturile mănăstirii Coşuna (Bucovăţ) şi alte câteva documente slavo-române (1570-1573), în Istoria ca datorie, Omagiu academicianului Ioan-Aurel Pop la împlinirea vârstei de 60 de ani, coordonatori Ioan Bolovan, Ovidiu Ghitta, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015, p. 429-441.

O călătorie la Muntele Athos şi la Constantinopol în 1862, în volumul Clio în oglindiri de sine. Academicianului Alexandru Zub. Omagiu, vol. editat de Gheorghe Cliveti, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 505-513.

Documente din arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos (1655-1678), în Retrospecţii medievale. In honorem Professoris emeriti Ioan Caproşu, ediderunt Victor Spinei, Laurenţiu Rădvan, Arcadie M. Bodale, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 607- 653 (în colaborare cu Florin Marinescu).

Despre „slujbele făcute patriei”. Vornicul Constantin Sturdza, preşedinte al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, în vol. Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani. Omagiu, editori Mircea Ciubotaru, Lucian-Valeriu Lefter, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 221-244.

Averea lui Petru Şchiopul şi procesul pentru moştenirea ei. Noi piese ale dosarului, în Istoria. Utopie, amintire şi proiect de viitor. Studii de istorie oferite profesorului Andrei Pippidi la împlinirea a 65 de ani, editori Radu G. Păun şi Ovidiu Cristea, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, p. 265-282 (în colaboare cu Ovidiu Cristea).

Câteva date despre Eustratie logofătul al treilea, „cel dintâi istoric” al Moldovei, în Aut viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea, Petronel Zahariuc şi Gheorghe Lazăr, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 325- 338.

Documente privitoare la începuturile coloniei protestante din Moldova (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu), în Aut viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea, Petronel Zahariuc şi Gheorghe Lazăr, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012, p. 451-466.

Episcopul şi creditorii. Câteva date noi despre datoriile băneşti ale un episcop de Roman din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în vol. De la schimbătorii de bani la băncile moderne. Impactul activităţilor financiar-bancare asupra dezvoltării urbane din Moldova (sec. XVII – prima parte a sec. XX), editor Laurenţiu Rădvan, Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2011, p. 79-109.

Un egumen şi un dăruitor necunoscuţi ai mănăstirii Putna: Petronie şi Nicolae Corniat, în Putna, ctitorii ei şi lumea lor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2011, p. 27-34.

Un sigiliu, o stemă, un ctitor şi o ctitorie (mănăstirea Sfântul Sava din Iaşi), în Putna, ctitorii ei şi lumea lor, <editor Ovidiu Cristea>, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2011, p. 145-172.

Note răzleţe din istoria a două sate din ţinutul Dorohoiului: Ibăneşti şi Măgura, în vol. Slujind-o pe Clio. In honorem Dumitru Vitcu, coordonatori Mihai Iacobescu, Gheorghe Cliveti, Dinu Balan, Ed. Junimea, Iaşi, 2010, p. 42-58.

O biserică veche din Bucureşti şi neamul doamnei Anca, în Vocaţia istoriei. Prinos profesorului Şerban Papacostea, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea şi Gheorghe Lazăr, Editura “Istros”, Brăila, 2008, p. 691-701.

Istoria mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul) – de la întemeiere la începutul veacului al XVIII- lea, în Mănăstirea Hadâmbu – 350 de ani de istorie şi spiritualitate, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2009, p. 17-111.

Muzeul mănăstirii Hadâmbul. Catalog, în Mănăstirea Hadâmbu – 350 de ani de istorie şi spiritualitate, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2009, p. 261-321 (în colaborare cu Daniela Livadaru).

Câteva date despre despre legăturile Ţărilor Române cu Mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos (sfârşitul sec. XV – mijlocul sec. XVII), în volumul Ideologii politice şi reprezentări ale puterii în Europa. Studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-Petru Maleon, Liviu Pilat, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2009, p. 191-207.

Evoluţia istorică a satului Călugăra. Contribuţii, în Monografia comunei Luizi – Călugăra, în colaborare cu Antonel-Aurel Ilieş (coord.), Daniela Butnaru, Anton Coşa, Ioan Dănilă, Anton Despinescu, Ion Ilieş, Editura “Serafica”, Roman, 2009, p. 45-110.

Evoluţia istorică a satului Mărgineni. Contribuţii, în Mărgineni – un sat la porţile Bacăului, în colaborare cu Dănuţ Doboş, Daniela Butnaru, Anton Coşa, Editura „Sapientia”, Iaşi, 2009, p.5-60.

„În mijlocul străinătăţii”. Două hrisoave de danie pentru mănăstirea Lipnic din Bulgaria, în volumul In honorem Ioan Ciupercă. Studii de istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale, volum editat de Lucian Leuştean, Petronel Zahariuc şi Dan Constantin Mâţă, Editura Universităţii “Alexadru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, p. 231-245.

Date noi despre ctitorii mănăstirii Jitianu (jud. Dolj) şi un document de danie pentru mănăstirea Sfântul Pavel de la Muntele Athos, în Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi Occident. Tranziţia de la medievalitate la modernitate, editor Laurenţiu Rădvan, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, p. 11-27.

Documente de la Ieremia Movilă voievod din arhiva Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, editori Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, p. 303-315 (în colaborare).

Contribuţii la istoria Movileştilor. Mănăstirea Todireni, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, editori Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, p. 193-214.

Alexandru I. Gonţa (1918-1977), în “Arhiva Genealogică”, VI (XI), nr. 1-4, 1999 (apărut în 2006), p. 55-59.

Succesiune şi solidaritate în ctitoria domnească : mănăstirea Plumbuita, în vol. Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în secolele XVI-XVIII. Studii şi documente, vol. editat de Laurenţiu Rădvan, Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, 2006, p. 57-73.

Nouă documente din secolul al XVI-lea privitoare la istoria oraşului Bucureşti, în vol. Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în secolele XVI-XVIII. Studii şi documente, vol. editat de Laurenţiu Rădvan, Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, 2006, p. 205-223.

Contribuţii la istoria satului Adjudeni, înAdjudeni. Şase veacuri de prezenţă istorică pe valea Siretului, în colaborare cu Dănuţ Doboş, Lucia Cireş, Daniela Butnaru, Pr. Anton Dancă, Pr. Claudiu Dumea, Pr. Emil Dumea, Pr. Cristinel Farcaş, Ed. “Sapientia”, Iaşi, 2005 ,p. 11-89.

Câteva documente privitoare la mănăstiri din Galaţi păstrate în Arhiva Mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos, în colaborare cu Florin Marinescu, în „Arhiva Istorică a României”, s. n., vol. I, 2004, p. 35-57 (publicat și în Credinţă, istorie şi cultură la Dunărea de Jos, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2005, p. 110-151).

Evoluţia istorică a satului Gherăeşti. Contribuţii, Gherăeştiun sat din ţinutul Romanului, în colaborare cu Ion. H. Ciubotaru, Anton Despinescu, Dănuţ Doboş şi Dragoş Moldovanu, Ed. “Presa Bună”, Iaşi, 2003, p. 9-70.

“A doua domnie” a lui Vasile Lupu (21 aprilie/1 mai – 6/16 iulie 1653), în vol. Închinare lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, vol. îngrijit de Ionel Cândea, Paul Cernovodeanu şi Gheorghe Lazăr, Brăila, 2003, p. 369-386.

Două documente de la Ştefan cel Mare şi câteva informaţii despre boierii vremii sale, în colaborare cu Florin Marinescu, în vol. Ştefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, vol. editat de Petronel Zahariuc şi Silviu Văcaru, Editura Alfa, Iaşi, 2003, p. 163-185.

Legăturile Ţărilor Române cu mănăstirea Iviron de la Muntele Athos: noi documente, în volumul In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, vol. îngrijit de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Szekély, Mihai Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Ed. Polirom, Iaşi, 2002, p. 269-288.

Quelques notes concernant la contribution de Saint Païssios Velichkovsky et de sa communauté au développement des relations des Roumains avec le Mont Athos, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. LXI, 2024, p. 43-55.

Din istoria mănăstirii Slobozia lui Enache de la întemeiere până la mijlocul secolului al XIX- lea, în „Studii și materiale de istorie medie”, XLII, 2024, p. 255-285.

Despre schitul Corni (ținutul Putna), ctitoria marelui vornic Alexandru Ramandi, metoc al mănăstirii Dohiar de la Muntele Ahos, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, LXXX, 2024, p. 189-215.

La un document de la Petru al II-lea, domn al Moldovei, privitor la satul Gorbănești (județul Botoșani). La stema marelui vornic Coste Bucioc. O însemnare despre școala din Moldova celei de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea. Despre începuturile mănăstirii Agafton (județul Botoșani), în Addenda et Corrigenda, „Studii și materiale de istorie medie”, XLII, 2024, p. 363-390.

O filă din istoria evreilor din Iași de la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, în „Banatica”, 33, 2023, p. 393-409.

Despre schitul Sf. Paraschiva de la Pârâul Voievodului (Târgoviște); Despre biserica „rotundă” din Lețcani (Iași); La stema familiei Balș, în Addenda et Corrigenda, „Studii și materiale de istorie medie”, XLI, 2023, p. 299-319.

Contribuții privitoare la relațiile mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos cu mănăstirile Jitianul și Todireni din Țările Române, în „Studii și materiale de istorie medie”, XLI, 2023, p. 229-257.

Contribuții la istoria satelor din ținuturile Hotin și Dorohoi ale mănăstirii Todireni, metoc al mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, t. LIX, 2022, p. 49-66.

Zece documente slavo-române (1554-1587) din arhiva mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos privitoare la istoria Moldovei, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2022, p. 339-376.

Testamentul mitropolitului Teodosie al Moldovei (1691), în Addenda et Corrigenda, „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2022, p. 452-455.

Despre Radul vodă Ilie (Haidăul), după un document slavo-român din arhivele de la Viena, în Addenda et Corrigenda, „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2022, p. 448-451. Despre ușurința dobândirii „gloriei” prin edițiile de documente, cu doar un studiu de caz (o ediție „monumentală” Cantemir), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, t.LIX, 2022, p. 309-316.

O spiță genealogică a „curgătorilor” din Gavrilaș Hâra și Dumitru Buhuș, în „Revista Arhivelor”, XCV, nr. 1-2, 2018, p. 82-87.

Două testamente ale Cantacuzinilor moldoveni din secolele XVII-XVIII și câteva note despre ctitoriile familiei (Deleni și Țibucani), în „Banatica”, 32, 2022, p. 161-200.

« Les diptyques de Zographou ». De nouvelles informations sur les relations des Roumains avec le monastère de Zographou du Mont Athos (début du XVe – début du XIXe siècle), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, t. LVIII, 2021, p. 521–562.

Câteva testamente moldovenești din secolele XVII-XVII, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXIX, 2021, p. 9-69.

Documente „pierdute”, documente regăsite (despre câteva acte slavo-române din Biblioteca Județeană „Astra”, Sibiu, în Addenda et Corrigenda, „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXIX, 2021, p. 320-328.

Înmormântarea monahului Ioanichie (Ioan Movilă mare logofăt) în mănăstirea Dobrovăț, în Addenda et Corrigenda, „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXIX, 2021, p. 328-331.

Pomelnicul mănăstirii Pângărați, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVIII, 2020,p.101-144.

Mihai Dimitrie Sturdza (1934-2020). „Istoria este un cimitir de aristocrații” (In Memoriam),„Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVIII, 2020, p. 397-402.

Despre un boier moldovean (Iancu Istrati) și despre biblioteca sa și cititorii ei, la 1840, în „Banatica”, XXX, 2020, p. p. 275-314.

Colecția de documente a Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași (I), în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal «Regina Maria»”, Iași, II, 2020, p. 321-347.

Despre Arhiva veche a Tribunalului județului Lăpușna și despre cele 2345 de documente ale sale din secolele XV–XIX/On the old archive of the Lăpușna County Court and on its 2345 documents from the 15th–19th centuries, 89 p., în ”Diacronia”, 11, 10 iunie 2020, A163 (1-89) (https://doi.org/10.17684/i11A163ro/https://doi.org/10.17684/i11A163en).

Un izvod de documente și o catagrafie a odoarelor mănăstirii Dobrovăț, păstrate la Muntele Athos (mănăstirea Zograf), în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVII, 2019, p. 303- 359 (în colaborare cu Gheorghe Lazăr).

Despre închinările mănăstirii Adam, din ținutul Covurlui (Galați): la mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai și la Mitropolia Moldovei și Sucevei, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVII, 2019, p. 279-302.

Un ginere de voievod și doi negustori ragusani într-un document rar din arhiva de la Protaton (Muntele Athos), în „Revista Istorică”, t. XXIX, 2018, nr. 3-4, p. 353-364 (în colaborare cu Ovidiu Cristea).

O lumină în hotarul Iașilor – mănăstirea Aron Vodă, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, t. LVI, 2019, p. 209-245.

Trei documente slavo-române din Arhivele de la Budapesta privitoare la istoria Țării Românești, în „Banatica”, XXIX, 2019, p. 75-90.

Despre o casă de pe Ulița Mare a Iașilor și despre o poveste cu drepturile femeii din Moldova (prima jumătate a secolului al XVIII-lea), în „Ioan Neculce. Buletinul Nuzeului Municipal «Regina Maria»”, Iași, I, 2019, p. 29-50.

„Soitarii” și „meterhaneaua” sau despre alaiurile domnilor la venirea în scaun în veacul fanariot, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, LXV, 2019, p. 93-102.

Despre desfacerea proprietăților din Moldova după pacea de la București (1812). Câteva adăugiri/ On the separation of the Moldavian estates after the Bucharest Peace (1812). Several additions, în „Diacronia”, nr. 9, 7 mai, 2019 (ISSN: 2393-1140): http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/9

Un raport inedit despre starea Bisericii Catolice din Moldova la 1693, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVI, 2018, p. 127-148.

Muntele Athos și Marea Unire, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, număr special (Marea Unire a Românilor <1918>, vol. editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Vițalaru), s. n., istorie, LXIV, 2018, p. 211-227.

Date despre legăturile mănăstirii Filotheu (Muntele Athos) cu Țara Românească, în Addenda et corrigenda, „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVI, 2018, p. 431-440.

Un nou document de danie pentru mănăstirea Lipnic din Bulgaria, în Addenda et corrigenda,„Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVI, 2018, p. 440-442.

Câteva case din Iași (Adamachi, Bosie, Cerchez) în 50 de documente de istorie ieșeană din secolul al XVIII-lea, în „Archiva Moldaviae”, X, 2018, p. 363-422.

Les relations entre la Valachie (le monastère de Mihai Vodă) et le monastère de Simonopétra du Mont Athos. Des notes préliminaires reprises de l’archive roumaine du monastère de Simonopétra, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, LXIII, 2017, p. 133-159.

O contribuție la istoria mănăstirii Neamț. Două izvoade cu odoarele ei (1800 și 1856), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iași, LIV, 2017, p. 335-369.

Documente din vremea lui Constantin vodă Brâncoveanu păstrate în arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos (1689-1693), “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, LXIII, 2017, p. 183-222 (în colaborare cu Ioan-Augustin Guriță).

Colegiul de la Cotnari – o primă încercare de organizare a învățământului public în Moldova, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iași, LIII, 2016, p. 9-19.

Câteva date despre mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, și nu numai, desprinse din documentele arhivei românești de la Protaton (Muntele Athos), în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXV, 2017, p. 109-166.

O însemnare despre mănăstirea Precista din Galați pe o carte de la mănăstirea Karakalu (Muntele Athos), în Addenda et corrigenda, în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXV, 2017, p. 399-404.

Despre un alt document de la Ştefan cel Mare, în Addenda et corrigenda, în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIV, 2016, p. 453-456.

Sur le hiéromoine Andronic des monastères de Neamţ et de Secu et sur son voyage au Mont Athos (1858-1859), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LXII, 2016, p. 151-197.

Un raport privitor la ciuma din Moldova (1829). Câteva completări, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LXII, 2016, p. 425-451 (în colaborare cu Sorin Grigoruță)

Documente din vremea lui Şerban Cantacuzino păstrate în arhiva mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos, „Revista Istorică”, t. XXVI, 2015, nr. 5-6, p. p. 549-571.

Contribuţii privitoare la istoria mănăstirii Probota (II), în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIV, 2016, p. 185-201.

Contribuţii privitoare la istoria mănăstirii Probota (I), în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIII, 2015, p. 223-266.

Un „nou” document de la Ştefan cel Mare, în Addenda et corrigenda, în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIII, 2015, p. 478-480.

Călătoria ieromonahului Chiriac din Mănăstirea Secu la Muntele Athos (1840-1841), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LXI, 2015, p. 249-264.

Documente de la Şerban vodă Cantacuzino păstrate în arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LXI, 2015, p. 141-192 (în colaborare cu Ioan-Augustin Guriţă)

Documente de la Constantin vodă Brâncoveanu păstrate în arhiva mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos, în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXII, 2014, p. 232-262.

Documente din secolele XVII-XVIII privitoare la istoria mănăstirii Golia şi a satului Cajba (ţinutul Iaşi), în “Anuarul Insitutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. LI, 2014, p. 369-391 (în colaborare cu Gheorghe Lazăr).

Oraşe vechi, oraşe noi, în ţinutul Dorohoi. Catagrafia locuitorilor din târgurile Dorohoi, Târgul Nou (Mihăileni) şi Săveni din 1831, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LX, 2014, 411-445.

Documente din arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos (1617-1653), în „Revista Istorică”, t. XXIV, 2013, nr. 5-6, p. 557-588 (în colaborare cu Florin Marinescu).

Documente slavo-române (1551-1569) din arhiva mănăstirii Simonopetra (Muntele Athos) privitoare la istoria Ţării Româneşti, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXXI, 2013, p. 141-161.

O ctitorie uitată din vremea lui Vasile Lupu: schitul Ruşi (ţinutul Roman), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi”, s. n., istorie t. LVI-LVIII, 2010- 2012, p. 449-465.

„Pentru că iaste faptă din oasele lui, cum o ştie ţara toată”. Contribuţii privitoare la descendenţa lui Mihai Viteazul, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXIX, 2011, p. 141- 161.

Un grup de documente slavo-române din perioada 1524-1550, în “Revista Istorică”, XXII, s. n., nr. 5-6, 2011, p. 461-484.

O pagină din istoria bibliotecii mănăstirii Putna, în “Analele Putnei”, VII, 2011, nr. 2, p. 16- 26.

Noi informaţii despre mănăstirea Izvorani (judeţul Buzău) şi despre mitropolitul Ţării Româneşti, Luca de Cipru, în “Revista Istorică”, XXI, nr. 3-4, 2010, p. 251-270.

Câteva documente de la Neagoe Basarab, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 2010, p. 291-312.

„Nu am trecut cu vederea”. Câteva hrisoave de danie ale domnilor Moldovei pentru mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol», Iaşi, XLVII, 2010, p. 345-353.

Inventarul averii lui Petru vodă Şchiopul, în “Revista de Istorie Socială”, XIII-XV, 2008- 2010, Editura Polirom, 443-462.

Actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu din mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVII, 2009, p. 249-278.

Un raport privitor la ciuma din Moldova (1829), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi”, s. n., t. LIV-LV, 2008-2009, p. 127-152 (în colaborare cu Sorin Grigoruţă).

Ideologie comunistă şi istorie falsificată. Note pe margine unei „cărţi” (Vasile Stati, Moldovenii din Ucraina. Studiu istorico-geografic şi etnodemografic, Chisinau, 2007, 484 p.), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iaşi, XLVI, 2009, p. 439-477.

Dimitrie Cantemir. Interviu cu Mircea-Cristian Ghenghea, în „Constelații ieșene”, III, nr. 3-4 (11-12), 2008, p. P. 34-38.

Mitropolitul Iacov Putneanul şi „necazul de obşte” al Moldovei, în „Analele Putnei”, V, 2009, nr. 1, p. 219-235.

Patru documente inedite din secolul al XV-lea privitoare la istoria Ţării Româneşti, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVI, 2008, p. 290-305.

Câteva documente din prima jumătate a veacului al XVII-lea păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos, în „Revista Arhivelor”, t. LXXXV, 1, 2008, p. 313-328.

Nicolae Docan (1874-1933), în „Arhiva Genealogică”, VII (XII), 2000 (apărut 2008), nr. 1-4, p. 35-39.

Noi documente de la Ştefan cel Mare şi de la înaintaşii săi, în „Analele Putnei”, IV, 2008, nr. 1, p. 173-195 (în colaborare cu Florin Marinescu).

„Soră după Sfânta Evanghelie”. Note despre neamul jupânesei Caplea şi despre mănăstirea Sfântul Nicolae din Bucureşti, ctitoria lui Ghiorma banul, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXV, 2007, 69-86.

Despre începuturile orasului Iaşi. Dovezi vechi şi interpretări mai noi, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iaşi, t. XLV, 2008, p. VIII-XIII.

Profesorul Ion I. Solcanu la 65 de ani, în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, t. XLV, 2008, p. 491-493.

O călătorie la Muntele Athos în căutarea „urmelor” româneşti, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iaşi, t. XLV, 2008, p. 477-483, şi în „Tabor. Revistă de cultură şi spiritualitate românească”, Cluj-Napoca, an II, nr. 4, 2008, p. 73-86.

Aspecte din viaţa necunoscută a Sultanei, fiica lui Mircea Ciobanul, în “Revista de Istorie Socială”, VIII-IX, 2003-2004 (apărut în 2007), p. 69-81.

“Pour qu’ils payent le tribut aux Turcs”. Deux documents inédits de Petru Şchiopul pour les monastères du Mont Athos, în „Revista Arhivelor”, t. LXXXIV, nr. 3-4, 2007, p.283-295.

Date noi despre două mănăstiri vechi ieşene: Clatia şi Dancu, în „Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, t. XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 673-683.

Paul Cernovodeanu (1927-2006), în „Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, t. XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 803-804.

Din Epir în Polonia: note despre activitatea ctitoricească a lui Vasile Lupu, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLII, 2005, p. 71-81.

Ctitorii bisericii Sfântul Dimitrie (Balş) din Iaşi, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLI, 2004, p. 121-133.

O manifestare a moştenirii bizantine în diplomatica medievală moldovenească şi câteva note despre biserica mănăstirii Golia, în colaborare cu Florin Marinescu, în “Studii şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXIII, 2005, p. 79-101.

Două catastife ale Cantacuzinilor moldoveni din veacul al XVII-lea, în „Revista de Istorie Socială”, IV-VII, 1999-2002, Iaşi, 2004 (apărut în 2005), p. 184-195.

Note de sigilografie eclesiastică moldovenească, în “Herb. Revista română de heraldică”, I (VI), nr. 1-2, 1999 (apărut în 2005), p. 171-182 (+ ilustraţii).

Sugestii genealogice pentru o cercetare a începuturilor burgheziei române, în „Revista de Istorie Socială”, IV-VII, 1999-2002, Iaşi, 2004 (apărut în 2005), p. 26-37.

Gheorghe Ghibănescu (1864-1936), în “Arhiva Genealogică”, IV (IX), nr. 3-4, Iaşi, 1997 (apărut în 2005), p. 21-26.

Un nou document cu portretul votiv al lui Miron vodă Barnovschi, în vol. Istorie şi societate în spaţiul est-carpatic (secolele XIII-XX), vol. editat de Dumitru Ivănescu şi Marius Chelcu, Iaşi, 2005, p. 117-125.

Ioan Caproşu – 70, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLI, 2004, p. 725- 726.

Un răspuns. Documente privitoare la istoria Iaşilor, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLI, 2004, p. 603-609.

“Prima domnie” a lui Gheorghe Ştefan (4/14 aprilie – 21 aprilie/1 mai 1653), în “Studii şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXI, 2003, p. 311-326.

Din istoria luptelor pentru putere. Răsturnarea lui Vasile vodă Lupu, în “Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, t. XXXIX-XL, Iaşi, 2002-2003, p. 79-103.

Date noi despre legăturile Ţărilor Române cu Epirul, în “Anuarul Institutului de Istorie «A.D.Xenopol»”, t. XXXVII, t. XXXVII, Iaşi, 2000, p. 51-68.

O icoană pe pergament din veacul al XVII-lea, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXXV, Iaşi, 1998, p. 159-169.

Observaţii asupra unor sigilii medievale moldoveneşti (I), în “Arhiva Genealogică”, IV (IX), Iaşi, 1997, nr. 1-2, p. 255-266.

Informaţii genealogice în pomelnicul Schitului Mare din Galiţia, în “Arhiva Genealogică”, IV (IX), Iaşi, 1997, nr. 1-2, p. 19-26.

Sfatul domnesc al lui Gheorghe Ştefan (I), în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXXIII, Iaşi, 1996, p. 35-55.

Paul Gore (1875-1927), în “Arhiva Genealogică”, III (VIII), nr. 3-4, Iaşi, 1996, p. 13-19. Catastiful lui Dumitraşco Ştefan – cronică de familie, în “Arhiva Genealogică”, III (VIII), nr. 3-4, Iaşi, 1996, p. 185-192.

Înalți ierarhi şi familiile lor: I. Leon Gheuca, în “Arhiva Genealogică”, II (VII), nr. 3-4, Iaşi, 1995, p. 191-208.

Familia şi cariera lui Gheorghe vodă Ştefan, în “Arhiva Genealogică”, II (VII), nr. 1-2, Iaşi, 1995, p. 77-89.

O genealogie de refăcut: familia Hâra, în “Arhiva Genealogică”, I (VI), nr. 3-4, Iaşi, 1994, p. 225-229.

Relaţiile lui Vasile Lupu cu Biserica sârbă – un nou document, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXXI, Iaşi, 1994, p. 99-110.

Mihail de la Dorohoi şi descendenţa sa, în “Arhiva Genealogică”, I (VI), nr. 1-2, Iaşi, 1994, p. 177-182.

O carte de judecată de la începutul veacului al XIX-lea, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXX, Iaşi, 1993, p. 449-461.

1991 – 2025 – Peste 120 de comunicări ştiinţifice susţinute la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, dintre care amintim:

Prăbușirea unui târg și nașterea unui oraș: Botoșanii în secolul al XVIII-lea, Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, ediția a VI-a, Iași, 5-7 iunie 2025.

De la Miclăușeni la Marienbad. Informații politice și culturale într-o corespondență sturzească, la Ședința de comunicări semenstrială a Colectivului de Istorie Mediveală, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 12 mai 2025.

Temps difficiles. La présence des ordres monastiques catoliques en Moldavie de 1683 à 1711, la colocviul La Romanità orinetale e l’Italia. Dall’Antichita fino al secolo XX. Convegno Italo-Romeno di Studi – VI Edizione, Accademia di Romania, Roma, 16-17 octombrie 2024 (https://www.accadromania.it/home_ro.htm).

Date noi despre nobilimea din Bucovina la începuturile stăpânirii habsburgice, la „Colocviile Putnei”, ediția a XXX-a, Mănăstirea Putna, 10-13 iulie 2024 (https://www.centrulstefancelmare.ro/ro/editia-a-xxx-a-act31.html)

Câteva considerații privitoare la monahismul feminin din Moldova de la începuturi la Sf. Paisie Velicicovschi și la mitropolitul Veniamin Costachi. Aspecte istorice, la Simpozionul național Istorie socială, istorii culturale: un dialog de actualitate. Perspective și studii de caz, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, 18-19 noiembrie 2024.

O arhivă boierească, în mare parte necunoscută, descoperită la Viena. Preliminariile editării, la Ședința de comunicări semenstrială a Colectivului de Istorie Mediveală, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 27 noiembrie 2024 (http://adxenopol.academiaromana- is.ro/images/afis_27nov24.jpg)

Mănăstirea Probota, casa Sf. Mitropolit Dosoftei, de la „închinare” la „secularizare”. O perspectivă istorică, la Simpozionul internațional „Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. 400 de ani de la naștere, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopia Iașilor, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Iași, 12-13 decembrie 2024 (https://doxologia.ro/simpozion-international-la-iasi-400-de-ani-de-la-nasterea-sfantului- ierarh-dosoftei)

Note despre câteva biserici, schituri, sihăstrii și mănăstiri din Moldova secolului al XVIII-lea, la Ședința de comunicări semestrială a Departamentului de Istorie Medievală, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 14 decembrie 2023.

Biserica și școala în vremea Cantemireștilor. Idei și fapte, la Simpozionul Internațional „Dimitrie Cantemir” (1674-1723), Arhiepiscopia Iașilor, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae”, Iași, 09-11 noiembrie 2023.

Câteva note despre mănăstirea Răchitoasa, metoc al mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, Simpozionul național al Facultății de Istorie, în cadrul Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 27-28 octombrie 2023.

Date noi despre ctitoriile Cantemireștilor: mănăstirile Mira și Silișteni, la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, ediția a IV-a, Iași, 8-10 iunie 2023.

Laudatio la Ceremonia de decernare a titlului de Membru de Onoare al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” domnului prof. univ. dr. Andrei Pippidi, m. c. Aademia Română, la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, ediția a IV-a, Iași, 8-10 iunie 2023.

Despre spitalul și casa din Herța ale logofetesei Casandra Ghica (mijlocul secolului al XIX- lea), la Conferința: Modernitatea românească în secolele XVIII-XX: realități politice, concepte, dinamică socială, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 24 noiembrie 2023.

Câteva note privitoare la contributia Sfântului Paisie Velicicovschi și a obștii sale la dezvoltarea relațiilor românilor cu Muntele Athos, la Simpozionul internațional: „Moștenirea spirituală și culturală a Sfântului Paisie de la Neamț. 300 de ani de la naștere (1722-2022)”, Mănăstirea Neamț, 13-16 noiembrie 2022.

Despre un boier mic (Ionașco Isăcescu) și despre marile sale ctitorii (mănăstirile Runcu și Ilișești), la Simpozionul național Artă și civilizație medievală, ediția XXVII (Familii, reședințe și ctitorii boierești din Moldova și Țara Românească (secolele XV-XVII), Muzeul de Istorie Suceava, 3-4 noiembrie 2022.

Despre ușurința dobândirii „gloriei” prin edițiile de documente, cu doar un studiu de caz (o ediție „monumentală” Cantemir), la Atelierul de lucru: Lecturi tehnice. Critică de text, critică de ediție, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 24-25 noiembrie 2022.

Contribuții la istoria satelor din ținutul Hotin ale mănăstirii Todireni (Burdujeni), metoc al mănăstirii Sf.Pavel de la Muntele Athos (începutul sec. XVII-1812), la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 2-4 iunie 2022.

Contribuții privitoare la relațiile mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos cu Țările Române, la Colocviul international: Românii și Muntele Athos: mănăstiri, arhive, pelerinaje/Les Roumains et le Mont Athos : des monastères, des archives, des pèlerinages, Colloque international réalisé dans le cadre du projet UEFISCDI-CNCS, PN-III-P4-ID-PCE- 2020-0863, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 7-8 octombrie 2022.

Din istoria familiei Balș în secolul al XVIII-lea, după testamente și foi de zestre, comunicare la Simpozionul internațional: L’histoire de la famille Balş au XVIIIe siècle, d’après des testaments et des feuilles de dot, la Se préparer pour le « grand passage». Pratiques testamentaires et leurs implications sociales, patrimoniales et religieuses (Europe, XVI e -XIX e siècles)/Arrangements before the ”great passage”. Testamentary practices and their social, patrimonial and religious implications (Europe, 16 th – 19 th centuries), Instititul „N. Iorga”, București, 15-16 septembrie 2022.

Două testamente ale Cantacuzinilor moldoveni din secolele XVII-XVIII (Deux testaments de la famille Cantacuzène de Moldavie des XVII^e-XVIII^e siècles), comunicare la Conferința: Networks and Society, organizată de Faculty of Letters, History and Theology of the West University of Timișoara, 17-18 martie 2022.

Despre închinarea mănăstirii Dobrovăț la Muntele Athos și ale câteva pagini din istoria ei, comunicare la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, Iași, 4-6 iunie 2021.

Două pagini de istorie a Moldovei: mănăstirea Căpriana și Petru Rareș; mănăstirea Crisciatic și Muntele Athos, la Simpozionul național al Facultății de Istorie, în cadrul Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Ișai, 29-30 octombrie 2021.

Aspecte ale cultului morților în Moldova secolelor XVII-XVIII: între norma liturgică și practica socială, la Simpozionul național al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 6-7 decembrie 2021.

Despre școala lui Antioh Cantemir și despre începuturile Academiei lui Nicolae Mavrocordat. Două instituții de învățământ superior în Moldova la începutul secolului al XVIII-lea, Facultatea de Istorie, în cadrul Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 23- 24 octombrie 2020.

O bibliotecă și cititorii ei la 1840, la Conferința Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria” (I). Din istoria orașului Iași: oameni, locuri, instituții, 28-29 august 2020.

Despre colecția de documente a Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași, Conferința Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria” (I). Din istoria orașului Iași: oameni, locuri, instituții, 28-29 august 2020.

Câteva informații din istoria mănăstirii Pângărați (secolul XVIII), la Simpozionul international. Monumentul, Tradiție și Viitor. Cercetare, restaturare, conservare, ediția a XXII-1, Iași, 8-10 ctombrie 2020.

De nouvelles informations sur les relations des Pays Roumains avec le Monastère de Zographou du Mont Athos (les XVe-XIXe siècles), la Research network dedicated to the History of the Monastic Economy. Does Monastic Economy Matter? Religious Patterns of Economic Behavior (Workshop III), Centre for Advanced Study Sofia(CAS), 19-20 October, 2019. (https://www.cas.bg/en/events/3rd-workshop-of-the-monastic-economy-network-1930.html)

Un povățuior al poporului și un luptător împotriva holerei: doctorul Constantin Vârnav, la Simpozionul Înfruntând un „inamic” invizibil. Politici administrative, practici medicale și comportamente sociale în Țările Române în context epidemic (secolele XVIII-XIX), Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 4 octombrie 2019.

Noi informații despre legăturile dintre Țările Române și mănăstirea Zograf de la Muntele Athos (secolele XV-XIX) [De nouvelles informations sur les relations entre les Pays Roumains et le monastère de Zographou du Mont Athos (les XV^e-XIX^e siècles)], la Colocviu internaţional realizat în cadrul proiectului UEFISCDI-PN-III-P4-ID-PCE-2016-0557: Românii și Creștinătatea Răsăriteană (sec. XIV-XX) [Les Roumains et la Chrétienté Orientale (les XIV^e-XX^e siècles)], Facultatea de Istorie, Univeristatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 27-28 septembrie 2019 (http://romaniathos.uaic.ro/).

O pagină luminoasă din istoria monahismului românesc: schimonahia Safta Brâncoveanu, comunicare la Sesiunea Anuală a Institutului „A. D. Xenopol”, Iași, 5-8 iunie 2019. Отношения на румънците със Света гора – Атон (случаят с манастира Зограф)” (Les relations des Roumains avec le Mont Athos <XVe-XVIIIe siècles>. Le cas du Saint monastère de Zographou du Mont Athos), South-West University „Neofit Rilski”, Blagoevgrad (Bulgaria), 19.06.2019                          (https://www.swu.bg/news/19-06-2019-professor-of-romania- delivered-a-lecture-to-students-from-the-history-department.aspx).

„Popa Vârnav zice da!” Noi informații din biografia unui unionist: Sofronie (Scarlat) Vârnav, la Simpozionul național: 160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza, 17 mai 2019, Facultatea de Istorie.

Romanian Documents of the Archives of the Hagiorite Monastery of Zographou (A General Survey), la RESEARCH NETWORK DEDICATED TO THE HISTORY OF THE MONASTIC  ECONOMY.  DOES  MONASTIC  ECONOMY  MATTER?  RELIGIOUS PATTERNS OF ECONOMIC BEHAVIOR, (Workshop II), Centre for Advanced Study Sofia (CAS) 10-11 November 2018 (în colaborare cu Ivan Biliarsky, Gheorghe Lazăr și Dimiter Peev).

Date despre câteva case din Iași (Adamachi, Bosie, Carp, Cerchez) desprinse din documente inedite (1750-1850), la Simpozionul internațional „Monumentul. Tradiție și viitor”, Iași, 4-7 octombrie 2018.

Un capitalist din Moldova vechiului regim: Andrei Pavli, la Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, Facultatea de Istorie, Iaşi, 26-27 octombrie 2018

Istorii, istorie și istoriografie la Mănăstirea Neamț (sec. al XIX-lea), la sesiunea anuală de comunicări a Institutului de Istorie „N. Iorga”, București, (Memoria istorică și construcția socială a trecutului), 6-7 decembrie 2018.

Muntele Athos și Marea Unire, la Simpozionul internațional „Marea Unire a românilor –istorie și actualitate”, Iași, 22-24 martie 2018

Despre arhiva româneasca a unei mănăstiri athonite (Dohiar) și despre istoria unei manastiri din Țara Româneasca (Slobozia lui Enache), la Simpozionul Martorii timpului. Sursele unei istorii (pre)moderne românești în Moldova și Valahia, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 21 septembrie 2018.

Les liens de la Moldavie avec le monastèrede Zôgraphou du Mont Athos. L’état de la recherche roumaine, la Conferința internațională: The Zograf Library and Archives. Research Approaches to Digitizing, Cataloguing, and Editing the Sources (Зографската библиотека и архив. Изследователски подходи при дигитализацията, описанието и изданието на изворите), Universitatea „Sf. Climent Ohridski”, Sofia, 27–29 октомври 2017 (în colaborare cu Gheorghe                           Lazăr);  https://www.uni-sofia.bg/index.php/novini/novini_i_s_bitiya/sofijskiyat_universitet_i_zografskata_sveta_obitel_v_aton_podpisaha_10_godishno_sporazumenie_v_ramkite_na_koeto_sche_b_de_razvivana_d_lgosrochna_nauchna_programa

Les monastères Neamț et Secu (Moldavie) et leurs activités économiques jusqu’au milieu du XIXe siècle, la Conferința internațională: Does Monastic Economy Matter? Religious Patterns of Economic Behavior, Centre for Advances Study, Sofia, 10-12 noiembrie 2017; https://www.cas.bg/en/events/international-workshop-at-cas-1851.html

Despre același ieromonah Andronic de la mănăstirile Neamț și Secu, însă despre o altă călătorie: la Ierusalim (1859), la Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, Facultatea de Istorie, Iaşi, 27-28 octombrie 2017                   (http://history.uaic.ro/12784/27-28-octombrie-2017-zilele-universitatii-programul- manifestarilor-de-la-facultatea-de-istorie/)

La politique ecclésiastique et culturelle de Vasile Lupu dans la principauté de Moldavie, la colocviul internaţional: Monastère de la Presentation de Marie de Lviv comme fondation du price moldave Vasile Lupu, organizat de Universitatea “Ivan Franko” din Lviv, Ucraina, 2-4 decemrbie 2016 (http://library.lnu.edu.ua/bibl/images/conference/prog_370_lupula.pdf)

Despre același ieromonah Andronic de la mănăstirile Neamț și Secu, însă despre o altă călătorie: la Ierusalim (1859), la Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, Facultatea de Istorie, Iaşi, 27-28 octombrie 2017         (http://history.uaic.ro/12784/27-28-octombrie-2017-zilele-universitatii-programul- manifestarilor-de-la-facultatea-de-istorie/)

„Soitarii” și „meterhaneaua” sau despre alaiurile domnilor la venirea în scaun în veacul fanariot, la colocviul național: Istoria culorilor. Intersecții cromofile și cromofobe, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Facultatea de Litere, Universitatea din București, 25 noiembrie 2017.

Câteva date despre mănăstirea Runcu (ţinutul Neamţ), metoc al Mitropoliei Moldovei, la Simpozionul “Monumentul – tradiţie şi viitor”, ediţia a XVIII-a, Muzeul Unirii, Iaşi, 6-9 octombrie 2016 (http://monumentul.ro/wp-content/uploads/2014/08/program-monumentul- 2016-.pdf).

Călugări români la Muntele Athos în prima jumătate a secolului al XIX-lea (I): Maxim Hagiul (Balş), la Simpozionul internaţional Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte (sec. XIV-XX)/Les relations des Roumains avec le Mont Athos et avec d’autres Lieux Sacrés (XIV^e-XX^e siècles), Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 15-17 septembrie 2016 (http://romaniathos.uaic.ro/?page_id=602)

Note despre şi din prima istorie a mănăstirilor Neamţ şi Secu, la Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, Facultatea de Istorie, Iaşi, 27-29 octombrie 2016 (http://history.uaic.ro/)

Les documents roumains d’avant 1500 conservés dans les archives de l’Athos, la colloque internationale Lire les Archives de l’Athos. Colloque dédié au 70e anniversaire de la collection Archives de l’Athos, Paris, 1945-2015, Athènes, École Française d’Athènes, 18-20 novembre 2015 (http://www.efa.gr/index.php/fr/manifestations-scientifiques/actualite-des-manifestations-de-l-efa/689-18-20-11-2015-colloque-archives-de-l-athos)

Legăturile Moldovei cu mănăstirea Zograf de la Muntele Athos. Starea cercetării, la Simpozionul “Monumentul. Tradiţie şi viitor”, ediţia a XVII-a, 1-4 octombrie 2015, Muzeul Unirii Iaşi.

Ieromonahul Andronic de la Neamţ către Artemon Bortnic, egumenul Putnei, comunicare la “Colocviile Putnei”, ediţia a XVI-a, Facultatea de Istorie, Iaşi, 18 februarie 2015

Bacșișuri, mătăsuri și argintării. Călătoria boierilor moldoveni la Constantinopol în 1822, comunicare la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, 12 martie 2015 (http://adxenopol.academiaromana-is.ro/evenimente.html)

Despre starea mănăstirilor închinate din Moldova după „revoluţia” de la 1821, la Simpozionul naţional Istoria Basarabiei: o dezbatere pe marginea surselor documentare, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, 17 octombrie 2015 (http://adxenopol.academiaromana-is.ro/evenimente.html)

Domnul, boierii şi împrumuturile. Un alt fragment din istoria anului 1822, la Simpozionul naţional Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, Facultatea de Istorie, Iaşi, 23-24 octombrie 2015 (http://history.uaic.ro/)

O călătorie la Muntele Athos şi o primă “istorie” a relaţiilor româno-athonite (ieromonahul Andronic, 1858-1859), comunicare la Sesiunea anuală a Institutului de Istorie “Nicolae Iorga”, Bucureşti, 8-10 decembrie 2014

Călătoria călugărului Chiriac de la Mănăstirea Secu la Muntele Athos (1840), comunicare la Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, în cadrul Zilelor Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Simpozion naţional, Iaşi, 24-25 octombrie 2014

Le clergé orthodoxe et les mœurs des fidèles de Moldavie à la fin du XVIII^ème – le début du XIX^ème siècle, comunicare la L’avènement d’un nouvel imaginaire collectif ? «Corps» du peuple, «Corps de la Nation», Sexualité et Modernité, Colloque international francophone sous l’égide du « Groupe de réflexion sur l’histoire politique et sociale des XVIIIe-XIXe siècles » (GRiPs), New Europe Collège, Bucarest , 17-18 octobre 2014

Refacerea domeniului mănăstirii Dragomirna (1654), comunicare la Simpozionul naţional Dragomirna: ctitori şi restauratori, 24-25 august 2014

Contribuţii privitoare la istoria mănăstirii Probota, comunicare la Colocviile Putnei, XIV, 4- 7 septembrie 2013, Mănăstirea Putna (simpozion internaţional).

Date despre refacerea mănăstirii Dancu la mijlocul secolului al XIX-lea, la Simpozionul naţional. Monumentul, tradiţie şi viitor, ediţia a XV-a, Iaşi, 14-17 octombrie 2013.

„Să nu se prade nici tatăl pentru fiu, nici fiul pentru tată”. Câteva note despre individualizarea pedepsei în Moldova (sec. XVI-XVII), comunicare la Simpozionul Victimă, învinuit, martor. Pedeapsa în Moldova. Sfârşitul secolului XVI – începutul secolului XIX, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, 18 octombrie 2013, Iaşi.

Date mărunte din istoria unei mari mănăstiri (Mănăstirea Neamţ) – prima jumătate a secolului al XIX-lea, comunicare la Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, în cadrul Zilelor Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Simpozion naţional, Iaşi, 25-26 octombrie 2013.

O ceartă pentru egumenie în Moldova la începutul secolului al XIX-lea, la atelierul de dezbatere internaţional organizat de Grupul de Reflecţie asupra Istoriei politice şi sociale a secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 8-9 noiembrie 2013.

Biserici şi mănăstiri din Iaşi şi împrejurimi în secolele XV-XVIII, curs la Academia de Vară Patrimoniu, Politici Culturale și Mentalități în România postcomunistă (5-12 august 2013), oraganizat de Institututul Naţional al Patrimoniului, Iaşi, 8 august 2013; şi comunicare la Parteneriatul cultural interjudeţean Valori culturale româneşti, 1-3 noiembrie 2013, Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Iaşi, Seminarul Teologic Liceal “Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, Iaşi, 2 noiembrie 2013.

Câteva date despre istoria unor familii boiereşti desprinse dintr-o condică de documente (secolele XVI-XIX), comunicare la al XVI-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, mai 2012.

Boieri şi moşii la 1812, comunicare la Conferinţa Ştiinţifică Intenaţională: Basarabia 1812, Iaşi, mai 2012.

Averea lui Petru Şchiopul şi procesul pentru moştenirea ei. Noi piese ale dosarului (în colaborare cu Ovidiu Cristea), comunicare la şedinţa de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, octombrie 2012.

O ctitorie uitată din vremea lui Vasile Lupu: schitul Ruşi (ţinutul Roman), la şedinţa de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, octombrie 2011. Un episcop de Roman din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi datoriile sale (băneşti), comunicare la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, octombrie 2011.

Colegiul de la Cotnari – o primă încercare de organizare a învăţămtântului public în Moldova, comunicare la Simpozionul „Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi – 150 de la înfiinţare”, octombrie 2010.

Câteva date despre „cel dintâi istoric” al Moldovei – Istratie logofătul al treilea, comunicare la Congresul internaţional de Genealogie şi Heraldică, Institutul „Sever Zotta”, Iaşi, mai 2010. Observaţii aupra unor sigilii medievale moldoveneşti (II), comunicare la şedinţa Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, ianuarie 2010.

Contribuţii la privitoare la istoria a două sate din ţinutul Dorohoiului: Ibăneşti şi Măgura, comunicare la şedinţa Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, martie 2010.

Câteva note despre ctitorii mănăstirii Hlincea, comunicare la şedinţa Centrului de Cercetări privind Elitele Sociale şi Ideologia Puterii, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, mai 2010.

Colegiul de la Cotnari – o primă încercare de organizare a învăţămtântului public în Moldova, la Simpozionul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – 150, octombrie 2010.

Câteva animale în câteva sigilii. Mărunţişuri sigilografice, la Simpozionul „Lumea animalelor: realităţi, reprezentări, simboluri”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, noiembrie 2010.

“Pentru că a fost faptă din trupul domniei lui”. Contribuţii privitoare la descendenţa lui Mihai Viteazul, comunicare la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, decembrie 2010.

Din nou despre relaţiile româno-ruse la mijlocul secolului al XVII-lea (solia mitropolitului Ghedeon), comunicare la şedinţa din aprilie 2009 a Institutlui de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi. Un sigiliu, o stema şi un posibil ctitor (mănăstirea Sf. Sava), comunicare la şedinţa din mai 2009 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie, Iaşi.

Actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu din mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, comunicare la Sesiunea lunară de comunicări a Institutului de Istorie “N. Iorga”, Bucureşti, iunie 2009.

“Vodă, da, şi Hâncu, ba”. Contribuţii la istoria răscoalei din 1671-1672, comunicare la Simpozionul anual al Institutului “N. Iorga”, Bucureşti, decembrie 2009.

Din Epir în Polonia: note despre activitatea ctitoricească a lui Vasile Lupu, comunicare la şedinţa din martie 2004 a Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi.

Ctitori munteni din veacul XVI şi înrudirile lor, comunicare la şedinţa din februarie 2004 a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi.

Despre solii lui Ştefan cel Mare, comunicare la Simpozionul naţional Ştefan cel Mare şi epoca sa, 18-19 iunie 2004, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi.

Din viaţa necunoscută a unei domniţe muntene din veacul XVI, comunicare la şedinţa din februarie 2005 a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi.

Mărturiile Tetraevanghelului de la Humor, comunicare la Simpozionul Ştefan cel Mare. Izvoare şi interpretări, Iaşi, 10 martie 2005.

Gheorghe Ghibănescu – editor de documente, comunicare la Simpozionul Gheorghe Ghibănescu – un polihistor moldav, organizată la Institutul de Istorie « A. D. Xenopol », Iaşi, iunie 2005.

Date noi despre două vechi mănăstiri ieşene : Clatia şi Dancu, comunicare la comunicare la şedinţa din decembrie 2005 a Institutului de Istorie A. D. Xenopol – Iaşi.

Contributions concernant les relations ecclesiastiques roumaino-bulgare au XVIIe siècle, la Simpozionul internaţional Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea (From the Greek Colonization to the Present), Iaşi, 12-17 iunie 2005.

Contribuţii la istoria Movileştilor: Mănăstirea Todireni, comunicare la Simpozionul internaţional Ieremia Movilă. 600 de ani de la moarte, 20-24 mai 2006, Mănăstirea Suceviţa. Succesiune şi solidaritate în ctitoria domnească: Mănăstirea Plumbuita, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie, Filiala Iaşi, februarie 2006.

O călătorie la Muntele Athos, comunicare la şedinţa din octombrie 2006 a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi.

Vechi “urme” româneşti la Muntele Athos, comunicare la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, octombrie 2006.

Averea mănăstirii Golia (sec. XVII-XIX), comunicare la Simpozionul naţional Structuri şi mobilităţi sociale în spaţiul românesc (sec. XVII-XIX), Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Iaşi, 30 noiembrie 2006.

O biserică veche din Bucureşti şi neamul doamnei Anca, comunicare la şedinţa din februarie 2007 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie a Academiei Române.

Un document necunoscut de la Ştefan cel Mare, comunicare la colocviul Ştefan cel Mare. Izvoare şi interpretări, 15 martie 2007, organizat de Programul de Cercetări privind Ideologia Medievală a Puterii şi Centrul „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna.

Date noi despre ctitorii mănăstirii Jitianu (jud. Dolj), comunicare la sesiunea din iunie 2007 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie a Academiei Române.

Noi documente de la Ştefan cel Mare şi informaţii despre boierii vremii sale, comunicare la Simpozionul internaţional „Ştefan cel Mare – 550”, Mănăstirea Putna, septembrie 2007.

Neamul mitropolitului Luca şi Manăstirea Izvorani, comunicare la şedinţa din octombrie 2007 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie a Academiei Române.

Din nou despre relaţiile româno-ruse la mijlocul secolului al XVII-lea. Note pe marginea unei lucrări recente, la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, octombrie 2007.

Date noi despre legăturile Ţărilor Române cu Mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos, comunicare la Colocviul internaţional Ideologii şi reprezentări ale puterii în Europa medievală şi modernă, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, noiembrie 2007.

Colecţia de spiţe genealogice de la Arhivele Naţionale Iaşi. Noi contribuţii, la al XIV-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, 15-17 mai 2008.

Iacov Putneanul şi „necazul de obşte” al Moldovei, comunicare la Colocviile Putnei (simpozion internaţional), Mănăstirea Putna, 9-13 iulie 2008.

Câteva date despre biserica Sfântul Atanasie din Copou, ctitoria lui Vasile Lupu, comunicare la Simpozionul „Iaşi – oraşul bisericilor”, Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, 16 iunie 2008.

Despre începuturile orasului Iaşi. Dovezi vechi şi interpretări mai noi, comunicare la Simpozionul „600 de ani de atestare documentară a oraşului Iaşi”, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, 23 septembrie 2008.

„Ca să fie pentru învăţătura şi luminarea minţilor copiilor din Moldova”. Actul de fondare al Colegiului ieşean întemeiat de Vasile Lupu, comunicare la Simpozionul „Oraşul Iaşi – 600 de ani de atestare documentară”, Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 25 octombrie 2008.

Izvodul lui Ştefan Ghindă şi neamul lui Vasile Lupu, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, iunie 1998.

Mănăstirea Caşin, comunicare la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, Iaşi, octombrie 1998.

Începuturile familiei Beldiman, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, septembrie 1999.

Clasa conducătoare în vremea domniei lui Vasile Lupu. Câteva observaţii, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, martie 2000.

Neamul Hăbăşeştilor în secolele XVII-XVIII, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, ianuarie 2001.

Sigilografie eclesiastică în secolul XVIII. Noi contribuţii, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, martie 2001.

“A doua domnie” a lui Vasile Lupu, comunicare la Şedinţa de comunicări a Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, mai 2001.

O spiţă inedită a familie Hâra, comunicare la Al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, 20-23 septembrie 2001.

Noi informaţii despre răscoala seimenilor din Ţara Românească, comunicare la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, octombrie 2002.

Cu privire la neamul doamnei Safta a lui Gheorghe vodă Ştefan, comunicare la Şedinţa Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, noiembrie 2002.

Pribegia lui Gheorghe vodă Ştefan (1658-1668), comunicare la Şedinţa Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, martie 2003.

Cercetarea moştenirilor şi a rudelor. Miron Costin şi Ileana Movilă, comunicare la Al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, mai 2003.

Despre solii lui Ştefan cel Mare, comunicare la Simpozionul naţional Ştefan cel Mare şi epoca sa, 18-19 iunie 2004, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi.

Din Epir în Polonia: note despre activitatea ctitoricească a lui Vasile Lupu, comunicare la şedinţa din martie 2004 a Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi.

Ctitori munteni din veacul XVI şi înrudirile lor, comunicare la şedinţa din februarie 2004 a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi.

Aprox. 50 de prezentări şi recenzii de carte publicate în reviste de specialitate, dintre care amintim:

Recenzie, Prof. univ. dr. Tudorel Toader, 8 ani Rector al UAIC, Editura Pro Universitaria, București, 2024, 288 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. LXI, 2024, p. 446-457.

Recenzie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Alexandru Ioan Cuza University of Iași, L’Université „Alexandru Ioan Cuza” de Iași. Album, Tudorel Toader (coordonator), Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2024, 160 p. + 192 foto)¸ în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. LXI, 2024, p. 438-445.

Oana-Mădălina Popescu, Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Lui. Chipuri sfinte în vechi hrisoave românești, ediția a II-a. Cuvânt înainte de arhim. Policarp Chițulescu, Editura Dinasty Books Proeditură și Tipografie, București, 2021, 653 p., în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2019, p. 466-477, p. 457-460.

Mircea Ciubotaru, „Misterele” onomastice ale Iașilor, I-II, Editura Dark Publishing, București, 2021 (vol. I 438 p., vol. II, 357 p.), în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2019, p. 466-477.

Sorin Grigoruță, Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente, „Academia Română. Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”, XL, p. 278-279, 2021, p. 278-279.

Dumitru Agache, în colaborare cu Costel Chiriac, Urice inedite de la Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Valoare documentară și valențe istorice, Editura Junimea, Iași, 2018 <apărut 2019>, 820 p., în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXVII, 2019, p. 392-443.

Alin-Mihai Gherman, Un document inedit de la Aron vodă Tiranul și urmările lui, în Istorie și cultură. In honorem academician Andrei Eșanu, editor Constantin Manolache, Chișinău, 2018, p. 183-190, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, LV, 2018, p. 445-450.

Operațiile și istoricul Regimentului 9 Vânători în Răsboiul pentru întregirea „Neamului Românesc” 1916-1919. Editor, sudiu introductiv, ilustrație și anexe de Ion I. Solcanu, Editura Enciclopedică, București, 2018, 691 p.; Ion I. Socanu, Un erou din Războiul de Întregire a României: Regimentul 9 Vânători, Editura Junimea, Iași, 2018, 381 p., în Marea Unire a Românilor (1918). Istorie și actualitate/ The Great Union of the Romanians (1918) – History and Actuality, vol. editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Vițalaru, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, număr special , s. n., istorie, LXIV, 2018, p. 691-701.

Sorin Grigoruță, Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831), Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 318 p., în AIIX, LIV, 2017, p. 376-379.

Marius Chelcu, Oraşul Tecuci. Stăpanirea şi organizarea teritoriului urban pană la Regulamentul Organic, Cluj-Napoca, Academia Romană, Centrul de Studii Transilvane, 2015, 245 p., în AȘUI, LXIII, 2017, p. 510-513.

Acta et epistolae. Transilvania în relațiile cu Moldova și Țara Românească (sec. XVII) [Transylvania’s Relations with Moldavia and Wallachia (17th Century)], ed. Susana Andea, Avram Andea, Cluj-Napoca/ Gatineau, Editura Argonaut/Symphologic Publishing, 2016, 358 p., în „Archiva Moldaviae”, X, 2018, p. 443-447.

Departamentul Criminalicesc în Moldova. Condici de sentințe (1799-1804), editori Silviu Văcaru și Cătălina Chelcu, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017, 360 p., în „Archiva Moldaviae”, X, 2018, p. 448-450.

Documente privitoare la istoria Țării Moldovei în perioada războiului ruso-turc (august 1808 – iunie 1809), vol. întocmit de Demir Dragnev, Larisa Svetlicinâi, Teodor Candu, Tudor Ciobanu, București/Brăila, Editura Istros, 2017, 884 p., în „Archiva Moldaviae”, X, 2018, p. 450-455.

Каталог славянских рукописей монастыря Нямц [Catalogul manuscriselor slave din mănăstirea Neamț], vol. întocmit de Petru Jgun (Пётр Жгун), Serpuhov, 2017, 343 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXV, 2017, p. 109-166.

Documenta Romaniae Historica, B. Țara Românească, vol. XXIX (1643-1644), vol. întocmit de Violeta Barbu, Gheorghe Lazăr (coordonatori), Florina Manuela Constantin, Oana Mădălina Popescu, Constanța Vintilă-Ghițulescu, Ed. Academiei Române, București, 2017, 1023 p., „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXV, 2017, p. 416-420.

Ioan-Augustin Guriță, Gavriil Callimachi, Mitropolit al Moldovei (1760-1786), Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017, 491 p., „Studii şi materiale de istorie medie”, t.XXXV, 2017, p. 109-166.

Nadia Manea, Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideologie în cronistica moldovenească a secolului al XVII-lea, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2013, 528 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIII, 2015, p. 491-498.

Scrierea chirilică românească din Transilvania şi Ungaria habsburgică (sec. XVIII). Album de Ovidiu Ghitta, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2015, 121 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIII, 2015, p. 491-498.

Copilăria românească între familie şi societate (secolele XVII-XX), coordonator Nicoleta Roman, Editura Nemira, Bucureşti, 2015, 417 p., în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LXI, 2015, p. 483-485.

Ovidiu Cristea, Puterea cuvintelor. Ştiri şi război în sec. XV-XVI, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2014, 390 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXII, 2014, p. 370-373. Lumea animalelor: realităţi, reprezentări, simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, 534 p., “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LX, 2014, p. 483-485.

Mariana Lazăr, „Spre folosul acestei sfinte case”. Constituirea şi evoluţia domeniului mănăstirii Cotroceni (secolele XVII-XIX), Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2012, 420 p. (+ o hartă), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi”, s. n., istorie t.LIX, 2013, p. 490-493.

Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţările Române în Evul Mediu (sfârşitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVII-lea), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2011, 652 p. + 3 hărţi., în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi”, s. n., istorie t. LVI-LVIII, 2010-2012, p. 626-628.

Gheorghe Lazăr, Mărturie pentru posteritate: testamentul negustorului Ioan Băluţă din Craiova (studiu introductiv, ediţie, arbori genealogici şi glosar), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2010, 199 p. în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi”, s. n., istorie t. LVI-LVIII, 2010-2012, p. 634-636.

Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Românească, vol. XXXIX (1654), vol. întocmit de Violeta Barbu, Gheorghe Lazăr, Florina Manuela Constantin, Constanţa Ghiţulescu, Oana Mădălina Popescu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010, 815 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXIX, 2011, p. 354-357.

Oana Rizescu, Avant l’«État – juge»: Pratique juridique et construction politique en Valachie au XVII^e siècle, Editura Notarom, Bucureşti, 2008, 547 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 2010, p. 351-356.

Mihai-Ştefan Ceauşu, Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Balş (1756-1832), Ed. Junimea, Iaşi, 461 p., în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, Iaşi, XLVII, 2010, p. 391-394.

Bogdan-Petru Maleon, Clerul de mir din Moldova secolelor XIV-XVI, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007, 552 p., în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi”, s. n., istorie t. LIV-LV, 2008-2009, p. 387-389, și în „Historia Universitatis Iassiensis”, IX, 2018, p. 153-156.

Liviu Pilat, Între Roma şi Bizanţ. Societate şi putere în Moldova (secolele XIV-XVI), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, 603 p. (+ 15 ilustraţii), în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol», Iaşi, XLVII, 2010, p. 372-375.

Florin Marinescu, Ή Ίερά Μονή Δοχειαρίου στή Ρουμανία. Τί λένε τά έγγραφα, Εκδοσεις Ιερας Μονης Δοχειαρίου, ΑγιουΟρος, 2009, 508 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 2010, p. 356-358.

Andronikos Falangas, Jacques Vassilikos – Despote (Despot Vodă). Un grec, voïévode de Moldavie, Bucarest, 2009, 187 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 2010, p. 358-360.

Violeta Barbu, Purgatoriul misionarilor. Contrareforma în ţările române în secolul al XVII- lea, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008, 770 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVII, 2009, p. 351-356.

Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare. Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, Editura “Muşatinii”, Suceava, 2005, 629 p. (+ 58 fig.), în „Revista de Istorie Socială”, X-XII, 2005-2007, p. 564-566.

Gheorghe Lazăr, Les marchands en Valachie (XVII^e-XVIII^e siècles). Avec une préface de Şerban Papacostea, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006, 437 p., în „Revista de Istorie Socială”, X-XII, 2005-2007, p. 576-582.

Русская и украинская дипломатия в международных отношениях в Европе середины XVII в. (Russian and Ukrainian Diplomacy in the European International Relations in the Middle of the XVII-th Century), red. М. С. Мейер, Л. Е. Семенова, Б. Н. Флоря, И. Шварц, Москва, „Гуманитарий”, 2007, 579 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVI, 2008, p. 321-325.

Les cultes de saints souverains et des saints guerriers et l’idéologie du pouvoir en Europe centrale et orientale, Actes du colloque international 17 janvier 2004, New Europe College, Bucarest, volume coordonné par Ivan Biliarsky et Radu G. Păun, Bucureşti, 2007, 334 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVI, 2008, p. 326-340.

Social Behaviour and Family Strategies in the Balkans (16th-20th Centuries). Comportements sociaux et stratégies familiales dans les Balkans (XVI-XXe siècles). Acted du colloque international 9-10 juin 2006, New Europe College Bucarest, volume coordonné par Ionela Băluţă, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Bucureşti, 2008, 544 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVI, 2008, p. 213-234, p. 341-345.

Silviu Andrieş-Tabac, Introducere în heraldică. Noţiuni generale şi întregiri la armorialul teritorial românesc, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2008, 172 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVI, 2008, p. 345-346.

Florin Marinescu, Ρομανικά έγγραφα του Αγίου Όρυς Αρχείο Moνις Ιβιρον, vol. I-II, Atena, 2007, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVI, 2008, p. 346-348.

De la comunitate la societate. Studii de istoria familiei din Ţara Românească sub Vechiul Regim, autori Violeta Barbu, Florina Manuela Constantin, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Andreea-Roxana Iancu, Gheorghe Lazăr, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007, 295 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXV, 2007, p. 325-330.

Marea Neagră. Puteri maritime – puteri terestre (sec. XIII – XVIII), coordonator Ovidiu Cristea, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006, 365 p. + o hartă, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXV, 2007, p. 317-322.

Spectacolul public între tradiţie şi modernitate. Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje şi suplicii, coordonatori: Constanţa Vintilă-Ghiţulescu şi Mária Pakucs Willcocks, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007, 302 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXV, 2007, p. 322-325.

В. Г. Ченцова, Восточная церковь и Россия после Переяславской радь. Документь, (Biserica Răsăriteană şi Rusia după Rada de la Perejaslav. Documente), „Гуманиитарий”, Moscova, 2004, 176 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXV, 2007, p. 345-354.

Dumitru Agache, Hrisoave inedite de la Ştefan cel Mare şi destinul unor sate din Moldova, Editura Junimea, Iaşi, 2006, 467 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXV, 2007, p. 241-252.

Mihai-Răzvan Ungureanu, Convertire şi integrare religioasă în Moldova la începutul epocii moderne, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2004, 410 p., în „Revista de Istorie Socială”, VIII-IX, 2003-2004, p. 631-635.

Paul Păltănea, Istoria oraşului Galaţi. De la origini până la 1918, vol. I-II, Editura “Porto- Franco”, Galaţi, 1994, în „Historia Urbana”, nr. 1-2/1996, p. 115-117.

*** Valori și tradiții culturale în Moldova, în „Ioan Neculce”, serie nouă, I, 1995, p. 181-182.

*** Almanah macedo-român, în „Ioan Neculce”, serie nouă, I, 1995, p. 190-191.

Proiecte de cercetare – P. Zahariuc